Modificări

Salt la: navigare, căutare

Maica Domnului

4.080 de octeți adăugați, 14 mai 2020 22:55
m
+ar,el,pt
{{Format:Articol de calitate}}[[ImageImagine:Theotokos of Vladimir.jpg|right|frame|Icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Vladimir]]'''Maica Domnului''', (Aramaică: ܡܪܝܡ‎ Mariam; Ebraică: מִרְיָם‎ Miriam; cca.18 î.Hr. – cca. 43 d.Hr), Prea Curata Fecioară [[Maria ]] este „Născătoare de Dumnezeu”, maica lui [[Iisus Hristos]], Fiul și [[Cuvânt]]ul lui Dumnezeu, pe Care L-a zămislit prin puterea („umbrirea”) [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]]. [[Dreptul Iosif|Iosif]], logodnicul Ei, la îndemnul îngerului (Mat.1,20), a avut grijă de Ea și a luat-o în casa sa împreună cu Pruncul, pe care L-a crescut ca și cum ar fi fost copilul său. Prea Curata Fecioară Maria a fost fecioară înainte, în timpul și după nașterea cea dumnezeiască din Ea mai presus de fire a Fiului lui Dumnezeu, fiindcă nașterea Sa a fost mai presus de fire, după cum şi o atestă și unul din apelativele cu care Biserica o cinsteşte atestă cinstește: '''Pururea Fecioară Fecioara Maria'''.__TOC__
==Sărbători/Praznice ale Maicii Domnului==
Biserica Ortodoxă pomenește viața Născătoarei de Dumnezeu prin mai multe [[Praznic]]e. Anul liturgic începe și se sfârșește cu praznicele Născătoarei de Dumnezeu. Pentru cinstirea unora dintre [[Icoane făcătoare de minuni|Icoanele făcătoare de minuni]] ale Maicii Domnului s-au instituit, de asemenea, zile de pomenire.
===Preasfânta===
Numele de ''Panaghia'' (Preasfânta) nu face obiectul nici unei definiții dogmatice, dar este recunoscut și folosit în întreaga Biserică Ortodoxă. Acest nume i s-a dat Maicii Domnului pentru că ea este exemplul desăvârșit al colaborării între Dumnezeu și voința liberă a omului: „Iată roaba Domnului; fie mie după cuvăntul cuvântul tău” ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#38 1, 38]). Uneori, Fecioara Maria mai este numită și „Noua Eva”, deoarece ascultarea Ei desăvârșită a voii lui Dumnezeu a constituit contraponderea neascultării de Dumnezeu de care Eva a dat dovadă în Rai.
===Preacurata===
=== ''Theotokos'' (Născătoarea de Dumnezeu) ===
 
''Theotokos'' (în limba greacă: Θεοτοκος) este un cuvânt din limba greacă, care înseamnă ''Purtătoare de Dumnezeu'' sau ''Cea care I-a dat naștere lui Dumnezeu'' (în română termenul este tradus ca: ''Născătoare de Dumnezeu'' sau, după numirea cea mai uzitată în [[Biserica Ortodoxă Română]], ''Maica Domnului'').
====Mărturii din Sfânta Scriptură====
[[ImageImagine:Fecioara Maria, sec al VI-lea.jpg|thumb|200px|right|Fecioara Maria.<br />Icoană din secolul al VI-lea]]
Accepțiunea principală a pururea-fecioriei Maicii Domnului este dată de înțelegerea Fecioarei Maria ca fiind noul Chivot al Legământului, o creație care, cumva, L-a putut cuprinde pe Dumnezeu Cel necuprins. Motivul pentru care [[Dreptul Iosif]], („Logodnicul”, cum îl numește Tradiția) nu a avut relații maritale cu ea. Iosif a văzut-o ca fiind aleasă, pusă deoparte pentru a fi folosită de Dumnezeu (tot astfel cum ar putea cineva înțelege Arca sau Chivotul Legământului), astfel că pântecele ei fusese, într-un anume sens, transformat într-un templu. Limbajul folosit în [[Noul Testament]] pentru a face referire la Fecioara Maria se aseamănă cu cel folosit pentru Arca din vechime:
:Acesta este Chivotul Legământului. Acum să ne întoarcem și să încheiem cu Apocalipsa [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=11 11] și [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=4&cap=12 12]. Aici Fecioara Maria este Chivotul Legământului. Este adevăratul TABERNACOL. Ea este imaginea Noului Ierusalim. Cum este descris Noul Ierusalim, la sfârșitul Apocalipsei? Ca o mireasă neîntinată, dar și ca maică a copiilor lui Dumnezeu. Deci cum poate fi cineva feciorelnic, neîntinat și în același timp să aibă odrasle, ca o maică? Pare imposibil pentru natura umană, dar nu pentru Maria, nu doar ca Maica Domnului Iisus, ci și, după cum aflăm de la [[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=19 19], la Răstignire și în Apocalipsa 12, 17, ca aceea care a devenit, după Har, Maica tuturor copiilor lui Dumnezeu.
Cum dar Domnul Hristos ar putea avea frați? Mulți înțeleg istoria Dreptului Iosif și a Fecioarei Maria ca pe cea a unor tineri căsătoriți care se pregătesc să-și înceapă viata viața împreună. Dar Tradiția Bisericii spune altceva. Dreptul Iosif era mult mai bătrân decât Fecioara Maria, era văduv și avusese copii din prima sa căsătorie, astfel încât fiii lui erau, într-un anumit sens, frații lui Iisus. Iar faptul că aceștia erau cu mult mai vârstnici decât El poate explica în parte și modul în care L-au tratat, ca pe un mezin al familiei, oarecum ieșit din minți. Iosif o ia pe Maria oarecum sub tutela lui deoarece, trăind pe lângă Templu ca fecioară închinată lui Dumnezeu, ea nu putea ieși în lume de una singură. De aceea Iosif, un om drept, respectat, a fost ales să o ia la el. Aceasta explică și de ce ideea că ei ''ar fi trebuit'' să aibă relații intime este falsă: căci Ea alesese deja fecioria pentru toată viața, iar el era un bărbat mult mai în vârstă, care avusese deja copii și a cărui soață murise. O altă posibilă explicație pentru existența unor "frați" ai Domnului este aceea (exprimată de Fericitul [[Ieronim]]) conform căreia aceștia ar fi fost fiii lui Cleopa, fratele Sf. Iosif, care murise și ai cărui copii și văduvă erau, conform tradiției mozaice, în custodia lui.
Mai mult, atât termenul evreiesc, cât și termenul grecesc folosit pentru „frate” este adesea folosit pentru a desemna rude care nu este ceea ce se înțelege în română prin „frați” putea fi vorba de veri, unchi sau alte rude. De exemplu, [[Avraam]] și [[Lot]] sunt numiți ''adelphoi'' în [[Cartea Facerii|Facerea]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=14#14 14,14] din [[Septuaginta]] (traducerea grecească a Vechiului Testament), deși ei sigur nu erau ceea ce noi am numi „frați”. [[Iacov]] și [[Laban]] sunt și ei numiți „frați” (Facerea [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=29#15 29, 15]), deși Laban era unchiul lui Iacov. În orice caz, cuvântul folosit nu înseamnă exact același lucru cu termenul „frați” din limba română (problema se reproduce în toate limbile romanice și în engleză).
De [http://home.it.net.au/~jgrapsas/pages/Brothers.htm aici]:
:Se pare că acest verset este adesea tradus ca „nu a cunoscut-o pe ea decât după ce...” Dar acesta nu era sensul corect. În originalul grecesc, ''eos'' indică sensul real, care este: „nu a avut relații intime cu ea înainte ca ea să nască”. Evanghelistul face această afirmație pentru a ne asigura că Iosif nu a participat deloc la zămislirea lui Iisus. Textul indică doar că, în ceea ce privește nașterea lui Iisus, întrucât nu avusese mai înainte relații cu Maria, Iosif nu era tatăl lui Iisus. Aceasta e doar o formulare comună, utilizarea unui mod de exprimare familiar. Același termen este folosit în acelasi același sens în Biblie cu alte ocazii, ca expresie comună și în mod clar nu înseamnă ceea ce heterodocșii (neortodocșii) pretind că înseamnă. Astfel, la II Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=67&cap=6#23 6,23] citim: „Și Micol, fiica lui Saul, n-a avut copii până [''eos''] în ziua morții ei”. Oare asta înseamnă că a avut copii după ce a murit? Desigur că nu! Și nici Iosif nu a „cunoscut-o” pe Maria după nașterea lui Iisus. La Facere [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=8#7 8, 7] citim că Noe „a dat drumul corbului, ca să vadă de a scăzut apa pe pământ. Acesta, zburând, nu s-a mai întors până ce [''eos''] a secat apa de pe pământ”. Ori, știm din Scriptură că de fapt corbul nu s-a mai întors niciodată pe Arcă. Un alt exemplu din Biblie: la [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=53&cap=12#36 12, 36] se spune: „Șezi de-a dreapta Mea până ce [''eos''] voi pune pe vrăjmașii tăi așternut picioarelor Tale”. Oare asta înseamnă că Hristos nu va mai sta la dreapta slavei Tatălui după ce vrăjmașii Săi vor fi fost biruiți? Desigur că nu! Astfel, Biblia nu spune că „Iosif nu a cunoscut-o până ce L-a adus pe lume pe Fiul său cel întâi-născut, dar după aceea da”. Scriptura spune pur și simplu că „nu a cunoscut-o pe ea până ce (înainte ca ea) nu a dat naștere Fiului său Cel întâi-născut”, ceea ce înseamnă, pur și simplu, că „nu Iosif era tatăl. Nu o cunoscuse înainte ca ea să fie însărcinată, astfel că nu luase parte la zămislirea lui Iisus.”
O altă mărturie din Scriptură este aceea că, pe Cruce fiind, Domnul a încredințat-o pe preasfânta Sa Maică Sfântului Apostol [[Apostolul Ioan|Ioan]] (Ioan [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=19#26 19, 26]). Pare o atitudine foarte practică, dar trebuie să ne amintim că Legea mozaică ar fi stabilit ca ea să fie încredințată copiilor ei naturali, întrucât întâiul-născut era pe moarte. Hristos, care a împlinit mereu Legea în chip desăvârșit nu ar fi încălcat-o sub nici un aspect. Astfel că atunci când a încredințat-o pe mama Sa ucenicului Său, a făcut aceasta numai pentru că nu avea alți copii care să o ia în casa lor, dar dat fiind că Sf. Iosif murise de mai multă vreme.
====Mărturii din Biserica primelor veacuri====
 
Biserica a continuat să o numească Fecioară pe Născătoarea de Dumnezeu (Theotokos) chiar și după ce se presupune, cum zic unii, că ar fi avut alți copii. Ar fi destul de ciudat să continui să numești o femeie ''Fecioară'' sau ''Pururea Fecioară'' dacă te găseai, în Biserică, în prezența altor odrasle ale acesteia.
Jean Calvin:
:El afirmă că [Maria lui Cleopa] era sora mamei lui Iisus și, astfel, adoptă terminologia ebraică, conform căreia verii și alte rude sunt desemnați și ei cu cuvântul folosit pentru ''frați'' - Jean Calvin, ''Comentariu la Evanghelia după Ioan'', referitor la pasajul: [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=19 Ioan 19, 25].
:Cuvântul ''frați'' pe care l-am menționat mai înainte se folosește, conform limbii ebraice, pentru a indica orice fel de rude; și astfel Helvidius dovedește o nemăsurată ignoranță atunci când ajunge la concluzia că Maria trebuie să fi avut mulți copii, fiindcă „frații” lui Hristos sunt menționați uneori. - Jean Calvin, ''Comentariu asupra concordanței Evangheliștilor Matei, Marcu și Luca'', vol. II, p. 215 (asupra pasajului: [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=13 Matei 13, 55]).
[Notă: Helvidius a fost un creștin din secolul al V-lea care a negat pururea-fecioria Mariei, care a fost admonestat și ale cărui idei au fost demontate de Fericitul [[Ieronim]] în tratatul său ''[http://www.ccel.org/ccel/schaff/npnf206.vi.v.html Asupra pururea fecioriei Maicii Domnului, împotriva lui Helvidius]''.]
Huldrych Zwingli:
:Să dau un exemplu: învățați, prin lumina credinței, că Hristos S-a născut dintr-o fecioară, știm că acest lucru este adevărat, și nu avem nici un dubiu că acei care au încercat să considere această afirmație drept o figură de stil se înșelau în mod categoric, și declarăm absurde lucrurile pe care Helvidius și alții le-au inventat despre pururea-feciorie. - Huldrych Zwingli. "Friendly Exegesis, that is, Exposition of the Matter of the Eucharist to Martin Luther, February 1527", în ''Selected Writings of Huldrych Zwingli'', Volume Two, trans. and ed. by H. Wayne Pipkin, Pickwick Publications, 1984 p.275.
:Apoi, mintea evlavioasă găsește minunate bucurii în căutarea motivelor pentru care Mielul a ales să se nască dintr-o pururea-fecioară; dar în ceea ce privește acest lucru [Zwingli se referă la Prezența reală a lui Hristos în Euharistie], se îngrozește. - Huldrych Zwingli. "Subsidiary Essay on the Eucharist, August 1525", în ''Selected Writings of Huldrych Zwingli'', Vol. 2, trans. and ed. by H. Wayne Pipkin, Pickwick Publications, 1984 p.217.
Martin Luther:
:A fost pusă în circulație o nouă minciună cu privire la mine. Se zice că, prin predică și prin scris, aș fi afirmat că Maria, Maica lui Dumnezeu nu a fost fecioară nici înainte, nici după ce I-a dat naștere lui Hristos, ci că aș fi spus că L-a zămislit pe Hristos de la Iosif și că ar fi avut mai mulți copii după aceasta. - Martin Luther, "That Jesus Christ Was Born a Jew", în ''Luther's Works'', vol. 45, ed. Walther I. Brand, 1962, Muhlenberg Press, p.199.
:Forma de exprimare folosită de [[Apostolul Matei|Matei]] este cea comună, cum aș zice eu: 'Faraon nu l-a crezut pe Moise până ce s-a înecat în Marea Roșie.' De aici nu rezultă că Faraon l-a crezut mai târziu, după ce s-a înecat; dimpotrivă, înseamnă că nu a crezut niciodată. Tot astfel, atunci când Matei spune că Iosif nu a cunoscut-o pe Maria până ce nu L-a născut pe Fiul. Și iarăși: Marea Roșie l-a înconjurat pe Faraon până să apuce să treacă. Nici de aici nu rezultă că Faraon a reușit mai târziu să treacă Marea Roșie, ci că nu a trecut-o deloc. Tot astfel, când Matei zice: 'Și s-a aflat purtând în pântece, până să fi fost ei împreună', nu rezultă că ulterior Maria ar fi avut relații cu Iosif, ci că acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. - Martin Luther, "That Jesus Christ Was Born a Jew", în ''Luther's Works'', vol. 45, ed. Walther I. Brand, 1962, Muhlenberg Press, p. 212.
John Wesley:
:Cred că El S-a făcut om, alăturând natura divină și pe cea umană într-o singură persoană; că a fost zămislit prin lucrarea deosebită a Sfântului Duh, și născut din binecuvântata Fecioară Maria care a rămas fecioară nestricată și neîntinată atât înainte cât și după ce I-a dat naștere (lui Hristos). - John Wesley, ''Scrisoare către un romano-catolic''.
Protestanții care neagă pururea-fecioria Maicii Domnului se găsesc în dezacord cu propriii lor învățători în materie de credință.
==Citate despre Maica Domnului==
* „Ea nu L-ar fi putut purta pe Cuvântul lui Dumnezeu în trup, dacă nu ar fi primit mai întâi Cuvântul lui Dumnezeu în inimă.” ([[Mitropolit]] [[Kallistos (Ware) de Diokleia|Kallistos Ware]])*„Preasfânta Fecioară Maria, ea singură, șezând între Dumnezeu și oameni, pe Dumnezeu L-a făcut Fiul omului, iar pe oameni i-a făcut fiii lui Dumnezeu; .” – [[Nicodim Aghioritul|Sfântul Nicodim Aghioritul]]* „Căci așa cum fiecare mamă dă copiilor ei simpla existență, tot așa și Mama lui Dumnezeu dăruie tuturor existența fericită.” – Sfântul Teofan al Niceei* „Maica Domnului este și cauză a celor dinaintea ei, și patroană a celor de după ea, și procurătoare a celor veșnice. Ea este tema profeților, obârșia apostolilor, temelia martirilor, postamentul dascălilor. Ea este slava celor de pe pământ, desfătarea celor din cer, podoaba întregi creații. Ea este început, izvor și rădăcină a bunătăților negrăite. Ea este pisc și desăvârșire a tot ce-i sfânt.” – [[Grigorie Palama|Sfântul Grigorie Palama]]* „Când te rogi în biserică ori acasă, străduiește-te ca în rugăciune să îți înfățișezi toate cuvintele și chipurile — chipul Maicii Domnului, chipurile îngerilor, ale sfinților sau oamenilor de pe pământ pentru care te rogi — la modul ideal, adică așa cum sunt ele în esența lor sau așa cum ar trebui să fie (arhierei, preoți, diaconi și ceilalți, fiecare după cinul lor): să ți-i înfățișezi sfinți, potrivit temeiului lor dumnezeiesc, nu în chip trupesc, sau material, sau păcătos, și îți va fi rugăciunea ta întru bucurie.” – [[Ioan din Kronstadt|Sfântul Ioan din Kronstadt]]* „Femeia trebuie prețuită, să știți, pentru că mai întâi ne reprezintă o femeie în Împărăția cerurilor: Maica Domnului. Te cutremuri, ți-e și frică să vorbești comparând-o pe ea cu oamenii.” – [[Arsenie Papacioc|Părintele Arsenie Papacioc]]* „Așadar deci fecioria ne propune ca model al ei, viața Mariei, în care ca într-o oglindă fecioria își privește frumusețea ei și virtuțile exemplare. Maria a fost fecioară nu doar cu trupul ci și cu mintea, printr-o dragoste sinceră unde nu este loc nici pentru fățărnicie nici pentru falsitate... Smerită la inimă, atentă, tăcută, iubitoare de citire a Sfintelor Scripturi nu își punea nădejdea în bogățiile trecătoare ci în rugăciunile săracilor. Nu ieșea afară decât pentru a merge la templu și atunci însoțită de părinți sau cunoscuți.” – [[Ambrozie al Milanului|Sfântul Ambrozie al Milanului]]* „În Maica Domnului avem în cer o inima de mamă, inimă care s-a topit cel mai mult pentru Fiul ei și a bătut și bate ea însăși la inima Lui pentru cauza Lui, care e mântuirea noastră, căci mântuirea nu e o chestiune de justiție, ci de iubire între Dumnezeu și oameni.” – [[Dumitru Stăniloae|Părintele Dumitru Stăniloae]]* „Da, frații mei! Într-adevăr, Preasfânta Fecioara Maria a fost împodobită de Dumnezeu cu toate darurile cele duhovnicești. Însă darul cel mai mare care i-a fost ei pricină de slavă și de cinste negrăită a fost darul smereniei. Fără de acest dar, toate celelalte daruri nu i-ar fi fost de nici un folos.” – [[Cleopa Ilie|Părintele Cleopa Ilie]]* „Icoanele ortodoxe ale Maicii Domnului se recunosc cel mai degrabă după cele trei stele — una pe frunte, a doua pe umărul drept, a treia pe umărul stâng. Aceste trei stele simbolizează fecioria Fecioarei Maria înainte de naștere, în naștere și după naștere.” – [[Nicodim AghioritulNicolae Velimirovici|Sfântul Nicolae Velimirovici]]* „Era ascuns în neamul acesta al poporului evreu un mare destin: desăvârșirea prin el a tainei celei din veac ascunse și de îngeri neștiute. Trebuia, era scris în istoria nevăzută, ca la plinirea vremii, să răsară între oameni crinul neamului omenesc: Sfânta Fecioară, Maica Domnului.” – [[Arsenie (Boca)|Părintele Arsenie Boca]]*„Cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea.” (Dicton patristic)  ==Galerie Icoane== <gallery mode="traditional">Fișier:Maica-Domnului-Prodromita-Athos.jpg|Maica Domnului Prodromita, Muntele AthosFișier:Maica-Domnului-Vindecatoarea.jpg|Maica Domnului VindecătoareaFișier:Maica-Domnului-Binecuvantand.jpg|Maica Domnului binecuvântândFișier:Maica-Domnului-Theotokos.jpg|Maica Domnului TheotokosFișier:Maica-Domnului-nasterea-Domnului.jpg|Nașterea Domnului Iisus HristosFișier:Maica-Domnului-Trandafir.jpg|''necunoscută''Fișier:Burning Bush - Icon of Mother of God-2.jpg|Maica Domnului, icoană rusească (Rugul aprins)Fișier:Panagia Spiliani.jpg|Fecioara Maria a Peșterilor (Spiliani)Fișier:Maica-Domnului-2.jpg|''necunoscută''Fișier:Church icon Berat, Albania.JPG|Fecioara Maria și Pruncul, Berati (Albania)Fișier:Maica-Domnului.jpg|''Eleous Theotokos'', cu scene din viața Maicii Domnului, sec.XVIIIFișier:Icoana_Dalhauti.jpg|Icoana [[Făcător de minuni|făcătoare de minuni]] de la [[Mănăstirea Dălhăuți]]Fișier:Ierosolimitissa.jpg|Maica Domnului ''Ierosolimitissa'' ([[Ierusalim]])Fișier:Our Lady of Kazan.jpg|Maica Domnului, Kazan (Rusia)Fișier:Panag Chrysafitissa.jpg|Panagia ChrysafitissaFișier:Theotokos of Czestochowa.jpg|Theotokos din CzestochowaFișier:PanagiaPantanassa.jpg|Icoana Maica Domnului „Pantanassa” (Împărăteasa tuturor); [[Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)|Mănăstirea Vatopedi]], [[Muntele Athos]]</gallery>
==Surse==
==A se vedea și:==
 
*[[Acatist|Acatistele Maicii Domnului]]
*[[Icoanele Maicii Domnului]]
*XXX, ''De ce o cinstim pe Maica Domnului'', ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1994 [Biblioteca bunului creștin].
*XXX, ''Mari duhovnici români despre Maica Domnului'', Eikon, s.l., 2004.
*Monahia Semfora Gafton, ''Maica Domnului în Biserica Ortodoxă'', ed. Sophia, București, ISBN: 973-98327-6-8 ([http://www.sophia.ro/Maica-Domnului-in-Biserica-Ortodoxa-de-Monahia-Semfora-Gafton-carte-ro-33.htm]).*Pr. Michel-Philippe Laroche, ''Theotokos. Maica Domnului în trăirea duhovnicească a Bisericii Ortodoxe'', traducere din limba franceza de Dora Mezdrea, ed. Sophia, București, 2004, ISBN: 973-7740-19-X ([http://www.sophia.ro/Theotokos.-Maica-Domnului-in-trairea-duhovniceasca-a-Bisericii-Ortodoxe-de-Pr.-Michel-Philippe-Laroche-carte-ro-147.htm]).*Protosinghel Nicodim Măndiță, ''Minunile Maicii Domnului'', Editura Bunavestire, Bacău, 1994 (fragmente disponibile [http://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/minuni.htm aici]).
*Pr. Dr. Cornel-Mihail Militaru, ''Învățătura despre Maica Domnului înainte de Sinodul de la Efes: perspectiva hristologică'', ed. Emia, 2006?
*Monah Teoclit Dionisiatul, ''MAICA DOMNULUI în teologia și imnografia Sfinților Părinți'', ed. Bizantină, București.
==Legături externe==
===Generale===
*[http://www.sushy.go.ro Invățătura ortodoxă despre Maica Domnului]
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3k_maica_domnului.html Maica Domnului, Fecioara Maria, Născătoarea de Dumnezeu]
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3k_nascatoare_de_dumnezeu.html Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te!]
*[http://www.crestinism-ortodox.ro/html/03/3k_prea_cinstirea_maicii_domnului.html Prea-cinstirea Maicii Domnului]
*[http://www.nistea.com/theotokos2.html Arhimandrit Teofil Părăian - Cine este Maica Domnului pentru mine?]
*[http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/28cinstireamd.htm Părintele Cleopa - Cinstirea Maicii Domnului]
===Interviuri (audio)===*[http://www.ortodoxmedianistea.com/dn/0056-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_1theotokos2.mp3 Părintele html Arhimandrit Teofil Pârâian despre Părăian – Cine este Maica Domnului - partea 1pentru mine?]*[http://www.ortodoxmediasfaturiortodoxe.comro/dnpcleopa/0057-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_228cinstireamd.mp3 htm Părintele Teofil Pârâian despre Maica Cleopa – Cinstirea Maicii Domnului - partea 2]*[http://www.ortodoxmedia.com/dn/0058-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_3.mp3 Părintele Teofil Pârâian despre Maica Domnului - partea 3]*[http://www.ortodoxmedia.com/dn/0059-Pr-Teofil__Maica-Domnului-in-gandirea-si-evlavia-ortodoxa_4.mp3 Părintele Teofil Pârâian despre Maica Domnului - partea 4]
[[Categorie:Sfinţi Sfinți din Noul Testament]][[Categorie:SfinţiSfinți]]
[[Categorie:Teologie]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
[[Categorie:Maica Domnului| ]]
[[ar:والدة الإله]]
[[bg:Богородица]]
[[el:Θεοτόκος]]
[[en:Theotokos]]
[[es:Theotokos]]
[[fr:Marie la Mère de Dieu]]
[[mk:Пресвета Богородица]]
[[pt:Mãe de Deus]]
11.779 de modificări

Meniu de navigare