Mănăstirea lui Martirie: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
m (Surse)
 
(Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
[[File:Monastery of Martyrius 1.jpg|thumb|right|200px|Vestigiile Mănăstirii lui Martirie, în Cisiordania]]
'''Mănăstirea lui Martirie''' a fost o mare [[mănăstire]] creștină fondată la est de [[Ierusalim]], de pe dealurile Iudeei. A fost întemeiată în secolul al V-lea și poartă numele patriarhului [[Martirie al Ierusalimului]], care probabil a fost inițiatorul și ctitorul acesteia. După invaziile arabe din anii 630, mănăstirea a fost abandonată.
+
'''Mănăstirea lui Martirie''' a fost o mare [[mănăstire]] creștină fondată la est de [[Ierusalim]], pe dealurile Iudeei. A fost întemeiată în secolul al V-lea și poartă numele patriarhului [[Martirie al Ierusalimului]], care probabil a fost inițiatorul și ctitorul acesteia. După invaziile arabe din anii 630, mănăstirea a fost abandonată.
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
The founder of the monastery, Martyrius, was born in Cappadocia. In the year 457, he entered the Monastery of Euthymius east of Jerusalem. Finding the monastery crowded and looking to live as a [[hermit]], Martyrius moved to a near by cave. Over the next two centuries, Martyrius' cave grew to be a major monastic center, the largest of its kind, in the Judean desert before it was abandoned in the mid seventh century after the Arab conquests in the Holy Land. During its active era, the monastery, one of many in the area, housed hundreds of monks.
+
Întemeietorul mănăstirii, Martirie s-a născut în Capadocia. În anul 457, a intrat în [[Mănăstirea lui Eftimie|Lavra Sf. Eftimie]], la răsărit de Ierusalim. Găsind mănăstirea Sf. [[Eftimie cel Mare]] prea aglomerată, din cauza numărului mare de monahi care doreau să se așeze acolo, s-a retras într-o peșteră, la o oarecare distanță de aceasta și a trăit acolo o vreme în [[sihastru|sihăstrie]]. Mai târziu, sihăstria lui s-a dezvoltat într-o mănăstire de mari dimensiuni. Dezvoltarea mănăstirii a fost favorizată și de urcarea pe tronul patriarhal al Ierusalimului a fondatorului său, care probabil a înzestrat-o. Mănăstirea a ajuns, alături de altele din deșertul Iudeei, foarte cunoscută, care în perioada sa de maximă dezvoltare adăpostea sute de monahi. A împărtășit însă soarta mai multor mănăstiri din [[Țara Sfântă]], fiind abandonată după invaziile arabe și cucerirea Palestinei de către aceștia.  
  
 
==Arheologie==
 
==Arheologie==
The archeological remains of  Patr. Martyrius' monastery were found in the early 1980s during the building of the new town of Ma'ale Adumim located in the West Bank. On the top of a hill, a monastery compound was found of about 2.5 acres, surrounded by walls. In addition to the building complex, the monastery included a system for storing water through channels that collected and directed rainwater to a number of cisterns cut into rock.
+
Vestigiile arheologice ale mănăstirii lui Martirie au fost descoperite în anii 1980 în timpul construirii unui nou oraș, Ma'aleh Adumim în Cisiordania. Așezată pe vârful unui deal, complexul monastic acoperea o suprafață de 2.5 acri (cca 10.000 mp), fiind înconjurat de ziduri. Mănăstirea dispunea și de un sistem de stocare a apei care consta dintr-o serie de canale de captare a apei de ploaie, pe care o colectau și o dirijau spre mai multe cisterne tăiate în stâncă.
  
The monastery building complex included [[cell]]s for the monks, a [[church]], a number of [[chapel]]s, a [[refectory]] with a kitchen and storeroom, and a bathhouse all built around a central courtyard with an entrance from the outside through a gate on the east wall of the enclosure. The complex also included stalls and mangers for animals. A hostel for travelers and [[pilgrimage|spilgrims]] was located outside the wall.
+
Complexul monastic cuprindea [[chilie|chiliile]] monahilor, o [[biserică]], mai multe [[paraclis]]e, o [[trapeză]] (sală de mese) cu bucătărie și cămară și o baie, construite în jurul unei curți centrale, în care se intra printr-o singură poartă situată în partea de est a zidurilor. Complexul cuprindea și grajduri și iesle pentru animale. Podelele principalelor construcții din acest complex erau acoperite cu mozaicuri, majoritatea (cu excepția celor din biserică) supraviețuind până în prezent.  
  
The floors of the principal buildings of the complex were covered by mosaics of which much survived except in the church. The hostel outside the gate incorporated a chapel, bedrooms, and a stable that catered to the needs of visiting pilgrims.
+
Un [[arhondaric]] (casă de oaspeți) pentru călători și [[pelerin]]i fusese construit în afara zidurilor. Arhondaricul cuprindea un paraclis, mai multe dormitoare și un grajd pentru nevoile pelerinilor.
  
The great age of the monasteries in Palestine began to end with the invasion of the Persians in 614, in which the Monastery of Martyrius suffered damage, and ended with the conquest of Palestine by Arab forces in the 630s, after which the monastery was abandoned.
+
Marea epocă de dezvoltare a mănăstirilor din Palestina a început să se stingă odată cu invazia perșilor din anul 614, în timpul căreia mănăstirea lui Martirie a suferit mai multe stricăciuni, și s-a încheiat după cucerirea Palestinei de către arabi în anii 630, când mănăstirea lui Martirie, ca și alte mănăstiri din zonă a fost părăsită.
  
 
==Surse==
 
==Surse==
 
*en: [http://www.mfa.gov.il/MFA/History/Early%20History%20-%20Archaeology/The%20Monastery%20of%20Martyrius  The Monastery of Martyrius]
 
*en: [http://www.mfa.gov.il/MFA/History/Early%20History%20-%20Archaeology/The%20Monastery%20of%20Martyrius  The Monastery of Martyrius]
 
*en: [[Wikipedia: Monastery_of_Martyrius]]
 
*en: [[Wikipedia: Monastery_of_Martyrius]]
 +
*fr: [http://fr.wikipedia.org/wiki/Monast%C3%A8re_de_Martyrios Wikipédia: Monastère de Martyrios]
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]

Versiunea curentă din 6 septembrie 2014 12:32

Vestigiile Mănăstirii lui Martirie, în Cisiordania

Mănăstirea lui Martirie a fost o mare mănăstire creștină fondată la est de Ierusalim, pe dealurile Iudeei. A fost întemeiată în secolul al V-lea și poartă numele patriarhului Martirie al Ierusalimului, care probabil a fost inițiatorul și ctitorul acesteia. După invaziile arabe din anii 630, mănăstirea a fost abandonată.

Istorie

Întemeietorul mănăstirii, Martirie s-a născut în Capadocia. În anul 457, a intrat în Lavra Sf. Eftimie, la răsărit de Ierusalim. Găsind mănăstirea Sf. Eftimie cel Mare prea aglomerată, din cauza numărului mare de monahi care doreau să se așeze acolo, s-a retras într-o peșteră, la o oarecare distanță de aceasta și a trăit acolo o vreme în sihăstrie. Mai târziu, sihăstria lui s-a dezvoltat într-o mănăstire de mari dimensiuni. Dezvoltarea mănăstirii a fost favorizată și de urcarea pe tronul patriarhal al Ierusalimului a fondatorului său, care probabil a înzestrat-o. Mănăstirea a ajuns, alături de altele din deșertul Iudeei, foarte cunoscută, care în perioada sa de maximă dezvoltare adăpostea sute de monahi. A împărtășit însă soarta mai multor mănăstiri din Țara Sfântă, fiind abandonată după invaziile arabe și cucerirea Palestinei de către aceștia.

Arheologie

Vestigiile arheologice ale mănăstirii lui Martirie au fost descoperite în anii 1980 în timpul construirii unui nou oraș, Ma'aleh Adumim în Cisiordania. Așezată pe vârful unui deal, complexul monastic acoperea o suprafață de 2.5 acri (cca 10.000 mp), fiind înconjurat de ziduri. Mănăstirea dispunea și de un sistem de stocare a apei care consta dintr-o serie de canale de captare a apei de ploaie, pe care o colectau și o dirijau spre mai multe cisterne tăiate în stâncă.

Complexul monastic cuprindea chiliile monahilor, o biserică, mai multe paraclise, o trapeză (sală de mese) cu bucătărie și cămară și o baie, construite în jurul unei curți centrale, în care se intra printr-o singură poartă situată în partea de est a zidurilor. Complexul cuprindea și grajduri și iesle pentru animale. Podelele principalelor construcții din acest complex erau acoperite cu mozaicuri, majoritatea (cu excepția celor din biserică) supraviețuind până în prezent.

Un arhondaric (casă de oaspeți) pentru călători și pelerini fusese construit în afara zidurilor. Arhondaricul cuprindea un paraclis, mai multe dormitoare și un grajd pentru nevoile pelerinilor.

Marea epocă de dezvoltare a mănăstirilor din Palestina a început să se stingă odată cu invazia perșilor din anul 614, în timpul căreia mănăstirea lui Martirie a suferit mai multe stricăciuni, și s-a încheiat după cucerirea Palestinei de către arabi în anii 630, când mănăstirea lui Martirie, ca și alte mănăstiri din zonă a fost părăsită.

Surse