Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Xenofont (Muntele Athos)

11 octeți șterși, 17 iunie 2018 03:37
m
fără descrierea modificării
|nume=Mănăstirea Xenofont
|Imagine=[[Image:Xenophontos Monastery.jpg|300px|Mănăstirea Xenofont]]
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopola Constantinopolului]] (Istanbul)|tip=[[călugăr]]i (viaţă viață de obşteobște)
|înfiinţată=sec. X-XI
|ctitor= [[Monah]]ul Xenofont
|stareţ= [[Arhimandrit]]ul Alexie
|mărime aprox= 30-35 de vieţuitoriviețuitori|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
|limba liturgică=greacă
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
|hramuri= Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţă]]
|site=
|}}'''Mănăstirea Xenofont''' (grec.: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci de [[mănăstire|mănăstiri]] de la [[Muntele Athos]], din nord-estul Greciei. Mănăstirea se află în partea de sud-vest a peninsulei, lângă [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea Sf. Pantelimon]] și este a șaisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte. Hramul mănăstirii este la [[prăznuire|praznicul]] Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruință]], pe [[23 aprilie]].
'''Mănăstirea Existența unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont''' (grec.: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci a fost întemeiată de un [[mănăstire|mănăstirimonah]] de la care purta acest nume în anul 1010. După [[Muntele Athoscăderea Constantinopolului]], mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de pirați și rezidită. Domnitorii și alți conducători politici din nordEuropa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucție a mănăstirii. Atacurile piraților au continuat până în secolul al XVIII-estul Grecieilea. Mănăstirea se află În secolul al XVI-lea a fost construit [[catholicon]]ul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud-vest a peninsuleiincintei mănăstirești, lângă fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruință. În această [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea Sf. Pantelimonbiserică]] şi se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din școala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este a şaisprezecea până în ierarhia mănăstirilor suverane prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 și 1837. Hramul În incinta mănăstirii este la se mai găsesc și opt [[capelă|capele]]. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie și cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte șase, închinate Sf. [[Ioan Teologul]], Sf. Eufimia, Sf. [[Cosma și Damian]], [[prăznuireAdormirea Maicii Domnului|prazniculAdormirii Maicii Domnului]] , [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]] și Sf. [[Gheorghe purtătorul Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)]] se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte șase capele în afara incintei. Tot de biruinţămănăstirea Xenofont țin [[schit]], pe urile Bunei-Vestirii și [[23 aprilieSchitul Xenofont (Muntele Athos)|Xenofont]]. Biblioteca mănăstirii Xenofont adăpostește peste 4000 de cărți tipărite și circa 300 de manuscrise.
Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un [[monah]] care purta acest nume în anul 1010. După [[căderea Constantinopolului]], mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea.
În secolul al XVI-lea a fost construit [[catholicon]]ul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această [[biserică]] se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837.
În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt [[capelă|capele]]. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. [[Ioan Teologul]], Sf. Eufimia, Sf. [[Cosma şi Damian]], [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]], [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]] şi Sf. [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)]] se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte şase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont ţin [[schit]]urile Bunei-Vestirii şi [[Schitul Xenofont (Muntele Athos)|Xenofont]].
Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise.
==Legături externe==
*en: [http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]
14.991 de modificări

Meniu de navigare