Mănăstirea Xenofont (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
(traducere)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
[[Image:Xenophontos Monastery.jpg|thumb|300px|right|Xenophontos Monastery]]
+
|nume=Mănăstirea Xenofont
{{Athonitemonastery|
+
|Imagine=[[Image:Xenophontos Monastery.jpg|300px|Mănăstirea Xenofont]]
name=Holy Monastery of Xenophontos|
+
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
rank=Sixteenth|
+
|tip=călugări (viaţă de obşte)
type=[[Cenobitic]] Monastery|
+
|înfiinţată=sec. X-XI
founded=998|
+
|ctitor= monahul Xenofont
superior=Archim. Alexios|
+
|stareţ= [[Arhimandrit]]ul Alexie
size=30-35 monks|
+
|mărime aprox= 30-35 de vieţuitori
location=Southwest (near St. Panteleimon's)|
+
|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
language=Greek|
+
|limba liturgică=greacă
music=[[Byzantine chant]]|
+
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
feasts=[[April 23|St. George]]|
+
|schituri= schitul Bunei-Vestiri, schitul Xenofont
}}
+
|hramuri= Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţă]]
'''Mănăstirea Xenofont''' (Greek: Ξενοφώντος) is one of the twenty [[mănăstire|monasteries]] located on the peninsula of [[Muntele Athos]] in northeastern Greece. The monastery is on southwestern side of the peninsula near [[St. Panteleimon's Monastery (Athos)|St. Panteleimon's Monastery]]. Xenophontos ranks sixteenth in the hierarchical order on Mount Athos. The monastery is dedicated to St. George the Trophybearer, celebrating the monastery [[feast day]] on [[23 aprilie]].
+
|site=
 +
|}}
  
First mention of the founding of a monastery was in 998, while the [[monk]] Xenophon is credited with building the monastery that bears his name in 1010. After the [[fall of Constantinople]], Xenophontos began a period of hard times as the monastery was alternatively destroyed by pirates and rebuilt. Each time rulers from eastern Europe would fund rebuilding efforts. Such attacks continued until the eighteenth century.  
+
'''Mănăstirea Xenofont''' (Greek: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci de [[mănăstire|mănăstiri]] de la [[Muntele Athos]], din nord-estul Greciei. Mănăstirea se află în partea de sud-vest a peninsulei, lângă [[Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)|Mănăstirea Sf. Pantelimon]] şi este a şaisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte. Hramul mănăstirii este la [[prăznuire|praznicul]] Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţă]], pe [[23 aprilie]].
 
 
In the sixteenth century a [[katholikon]] was built near the entrance to the monastery in the southern part of the monastery precinct and dedicated to St. George the Trophybearer. This [[church]] featured frescos painted by Antonius of the Cretan school. In the eighteenth century the monastery began to prosper again and a new katholikon was built. It was also restored between 1817 and 1837. This church remains the largest katholikon on the Holy Mount. This building was located in the northern part of the monastery precinct.
 
 
 
Within the monastery precincts there are eight [[chapel]]s. Two of these are associated with the old katholikon where the chapels of St. Demetrios and St. Lazaros are within the katholikon. The other six, St. [[Ioan Teologul]], St. Euphemia, Ss. [[Cosmas and Damian|Cosmos and Damian]], the [[Dormition]] of of the [[Theotokos|Virgin]], the [[Presentation of the Theotokos|Presentation of the Virgin]], and St. [[Stephen]], are outside it. There are also six chapels outside the precincts of the monastery. Additionally, the [[skete]]s of the Annunciation and [[Skete of Xenophontos (Athos)|Xenophontos]] belong to the monastery.
 
 
 
The library of Xenophontos contains over 4,000 printed books and some 300 manuscripts.
 
  
 +
Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un [[monah]] care purta acest nume în anul 1010. După [[căderea Constantinopolului]], mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea. 
 +
În secolul al XVI-lea a fost construit [[catholicon]]ul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această [[biserică]] se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837.
 +
În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt [[capelă|capele]]. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. [[Ioan Teologul]], Sf. Eufimia, Sf. [[Cosma şi Damian]], [[Adormirea Maicii Domnului|Adormirii Maicii Domnului]], the [[Intrarea Maicii Domnului în Biserică|Intrării Maicii Domnului în Biserică]] şi Sf. [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)]] se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte şase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont ţin [[schit]]urile Bunei-Vestirii şi [[Schitul Xenofont (Muntele Athos)|Xenofont]].
 +
 +
Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise.
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
*[http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]
+
*en: [http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]
*[http://www.mountathos.gr/active~mode~en%7B9ebdb2af-bc79-4bbf-a82b-08e894ef85aa%7DView.html Xenofontos]
+
*en: [http://www.mountathos.gr/active~mode~en%7B9ebdb2af-bc79-4bbf-a82b-08e894ef85aa%7DView.html Xenofontos]
*[http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/xenophontos.html The Monastery of Xenophontos]
+
*en: [http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/xenophontos.html The Monastery of Xenophontos]
*[http://www.culture.gr/2/21/212/21210a/e212ja18.html Holy Monastery of Xenophontos]
+
*en: [http://www.culture.gr/2/21/212/21210a/e212ja18.html Holy Monastery of Xenophontos]
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]

Versiunea de la data 2 iunie 2010 12:43

Mănăstirea Xenofont
Mănăstirea Xenofont
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată sec. X-XI
Ctitori monahul Xenofont
Stareț Arhimandritul Alexie
Mărime aprox. 30-35 de vieţuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii schitul Bunei-Vestiri, schitul Xenofont
Hramuri Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă
Site web oficial


Mănăstirea Xenofont (Greek: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, din nord-estul Greciei. Mănăstirea se află în partea de sud-vest a peninsulei, lângă Mănăstirea Sf. Pantelimon şi este a şaisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte. Hramul mănăstirii este la praznicul Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă, pe 23 aprilie.

Existenţa unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un monah care purta acest nume în anul 1010. După căderea Constantinopolului, mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de piraţi şi rezidită. Domnitorii şi alţi conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucţie a mănăstirii. Atacurile piraţilor au continuat până în secolul al XVIII-lea. În secolul al XVI-lea a fost construit catholiconul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstireşti, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruinţă. În această biserică se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din şcoala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 şi 1837. În incinta mănăstirii se mai găsesc şi opt capele. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie şi cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte şase, închinate Sf. Ioan Teologul, Sf. Eufimia, Sf. Cosma şi Damian, Adormirii Maicii Domnului, the Intrării Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic) se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte şase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont ţin schiturile Bunei-Vestirii şi Xenofont.

Biblioteca mănăstirii Xenofont adăposteşte peste 4000 de cărţi tipărite şi circa 300 de manuscrise.

Legături externe