Mănăstirea Voroneț
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Voroneț | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Moldovei și Bucovinei |
| Tip | călugărițe |
| Înființată | 1488 |
| Ctitori | Ștefan cel Mare |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | 25 călugărițe |
| Localizare |  Gura Humorului,județul Suceava |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Voroneț este o mănăstire ortodoxă din România situată în fostul sat Voroneț (în prezent un cartier al orașului Gura Humorului), județul Suceava, aflată în arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Este una dintre cele mai vestite ctitorii ale lui Ștefan cel Mare.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.[1]. De asemenea, Mănăstirea Sucevița este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare SV-II-a-A-05675.[2]
Istoric
Conform tradiţiei, la Voroneţ exista un mic schit de lemn, unde trăia Daniil Sihastrul, cel căruia Domnul Ștefan cel Mare i-a cerut sfat şi ajutor atunci când ajunsese la un moment de cumpănă în timpul luptelor cu turcii. Cercetări recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o personalitate istorică reală. Printre pietrele funerare de la Voroneţ se află şi o lespede cu inscripţia: „Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneţ datează de la 22 ianuarie 1472, când Ştefan cel Mare dădea călugărilor de la Voroneț (care îl aveau ca egumen pe Misail) o scutire de vamă pentru „două măji de peşte care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte”.
În locul vechiului schit de lemn, Ştefan cel Mare a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Din pisania bisericii rezultă că lucrările de construcţie au durat de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, deci mai puţin de patru luni.
Arhitectură
Note
- ↑ Monumentele istorice româneşti din Lista Patrimonului Mondial UNESCO, accesat 26 iunie 2013
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 27 iunie 2013
