Mănăstirea Voroneț: Diferență între versiuni
(completări și leg. int.) |
(typos) |
||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| − | Conform | + | Conform tradiției, la Voroneț exista un mic [[schit]] de lemn, unde trăia [[Daniil Sihastrul]], cel căruia Domnul [[Ștefan cel Mare]] i-a cerut sfat și ajutor atunci când ajunsese la un moment de cumpănă în timpul luptelor cu turcii. Cercetări recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o personalitate istorică reală. Printre pietrele funerare de la Voroneț se află și o lespede cu inscripția: „''Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil''”. |
| − | Prima atestare documentară a Mănăstirii | + | Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneț datează de la 22 ianuarie 1472, când Ștefan cel Mare dădea călugărilor de la Voroneț (care îl aveau ca [[egumen]] pe Misail) o scutire de vamă pentru „''două măji de pește care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte''”. |
| − | În locul vechiului schit de lemn, | + | În locul vechiului schit de lemn, Ștefan cel Mare a ridicat actuala biserică, cu [[hram]]ul [[Sfântul Gheorghe]]. Din [[Pisanie|pisania]] bisericii rezultă că lucrările de construcție au durat de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, deci mai puțin de patru luni. |
| Linia 39: | Linia 39: | ||
* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605589959531 Galerie Foto - Mănăstirea Voroneț] | * [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605589959531 Galerie Foto - Mănăstirea Voroneț] | ||
* [http://www.turismland.ro/manastirea-voronet/ Fotografii interior si exterior - Mănăstirea Voroneț] | * [http://www.turismland.ro/manastirea-voronet/ Fotografii interior si exterior - Mănăstirea Voroneț] | ||
| − | * [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/voronet.htm Mănăstirea | + | * [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/voronet.htm Mănăstirea VORONEȚ] |
[[Categorie:Mănăstiri din România|Voroneț]] | [[Categorie:Mănăstiri din România|Voroneț]] | ||
Versiunea de la data 2 iulie 2013 08:00
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Voroneț | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Moldovei și Bucovinei |
| Tip | călugărițe |
| Înființată | 1488 |
| Ctitori | Ștefan cel Mare |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | 25 călugărițe |
| Localizare |  Gura Humorului,județul Suceava |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Sf. Mare Mucenic Gheorghe (23 aprilie) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Voroneț este o mănăstire ortodoxă din România situată în fostul sat Voroneț (în prezent un cartier al orașului Gura Humorului), județul Suceava, aflată în arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Este una dintre cele mai vestite ctitorii ale lui Ștefan cel Mare.
Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista UNESCO a patrimoniului cultural mondial.[1]. De asemenea, Mănăstirea Sucevița este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare SV-II-a-A-05675.[2]
Istoric
Conform tradiției, la Voroneț exista un mic schit de lemn, unde trăia Daniil Sihastrul, cel căruia Domnul Ștefan cel Mare i-a cerut sfat și ajutor atunci când ajunsese la un moment de cumpănă în timpul luptelor cu turcii. Cercetări recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o personalitate istorică reală. Printre pietrele funerare de la Voroneț se află și o lespede cu inscripția: „Acest mormânt este al părintelui nostru David, ca schimnic Daniil”.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Voroneț datează de la 22 ianuarie 1472, când Ștefan cel Mare dădea călugărilor de la Voroneț (care îl aveau ca egumen pe Misail) o scutire de vamă pentru „două măji de pește care vor fi aduse de la Chilia sau din altă parte”.
În locul vechiului schit de lemn, Ștefan cel Mare a ridicat actuala biserică, cu hramul Sfântul Gheorghe. Din pisania bisericii rezultă că lucrările de construcție au durat de la 26 mai până la 14 septembrie 1488, deci mai puțin de patru luni.
Arhitectură
Note
- ↑ Monumentele istorice româneşti din Lista Patrimonului Mondial UNESCO, accesat 26 iunie 2013
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 27 iunie 2013
