'''Mănăstirea Vatopedi''' (gr.: Βατοπαιδίου) este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi a doua în ierarhia din [[Sfântul Munte]].
În mănăstire limba română este numită şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[paraclis]]eVatoped sau Vatopedu (sau Mănăstirea Vatopedului), dintre care cinci legate de [[catolicon]]ul mănăstiriiba chiar Vatopediu.
==Istoric==
Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva [[mozaic]]uri din [[epoca bizantină]].
În mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[paraclis]]e, dintre care cinci legate de [[catolicon]]ul mănăstirii.
Mănăstirea este o [[ctitorie]] veche a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, care în a doua domnie (1563-1568), dăruieşte pe lângă o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur ("ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa"), şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau ca la 300 călugări în Mănăstire.
==Odoare şi sfinte moaşte==
[[Brâul Maicii Domnului ]] negru se păstrează într-o raclă de argint.
Două cruci de la împăratul Constantin făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstrează pe [[Sfânta Masă]].