Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)

1.447 de octeți adăugați, 3 decembrie 2018 11:34
m
fără descrierea modificării
{{Mănăstire|nume=Mănăstirea Vatopedi |Imagine=[[Imagine:Vatopedi Monastery.JPG|250px|Mănăstirea Vatopedi]]|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)|tip=călugări (viață de obște)|înfiinţată=secolul al IV-lea, rectitorită la 972 de către călugării Atanasie, Nicolae și Antonie|ctitor= Sf.[[Constantin cel Mare]]|stareţ= Arhimandritul Efrem|mărime aprox= ~50-80 de viețuitori|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia|limba liturgică=greacă|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]|schituri= schitul Sf. Dumitru, schitul rusesc Sf. Andrei din Careia, chilia românească Colciu|hramuri= [[Bunavestire]]|site=|}}'''Mănăstirea Vatopedi''' (gr.: Βατοπαιδίου) este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi și a doua în ierarhia din [[Muntele Athos|Sfântul Munte]].
În limba română este numită şi și ''Vatoped '' sau ''Vatopedu '' (sau ''Mănăstirea Vatopedului''), ba chiar și ''Vatopediu''.
==Istoric==
Conform tradiției, [[tradiţiectitor]]i, ctitorul ul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost sfântul [[Constantin cel Mare]], ca mulţumire mulțumire că [[Maica Domnului]] l-a scăpat pe fiul său Arcadie de la înec. Şi Și numele mănăstirii s-ar trage de la această întâmplare: "vatos"„vatos”, arbust sau tufiştufiș, și „paidos”, şi "pedion" copil – copilul găsit în tufiş tufiș/ arbust.
Pe la 361-363 tot [[Muntele Athos]] a fost pustiit de păgâni, iar în anii 379-395 [[mănăstire]]a a fost refăcută de împăratul [[Teodosie cel Mare]]. Dar pe la anul 860 a fost din nou prădată de către beduinii siriaci.
Mănăstirea a fost reîntemeiată în anul 972 de trei [[călugăr]]i: Atanasie, Nicolae şi și Antonie, care au fost [[ucenic]]i ai sfântului [[Atanasie Athonitul]], fondatorul mănăstirii [[Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Marea Lavră]] şi și a [[monahism]]ului de obşte obște în [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]].[[Image:Ow2.jpg|250px|ριγητ|thumb|Catoliconul mănăstirii]]Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, și este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva mozaicuri din [[Imperiul Bizantin|epoca bizantină]].
Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva În mănăstire și împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[mozaicCapelă|paraclise]]uri din , dintre care cinci legate de [[epoca bizantinăcatolicon]]ul mănăstirii.
Și Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei, poate fi considerat ca fiind unul dintre ctitorii Mănăstirii Vatopedi. În mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[paraclis]]ea doua domnie a sa (1563-1568), el a dăruit sfintei mănăstiri o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur („''ce a băut însă și doamna sa dintr'însa''”), dintre care cinci legate precum și merticul anual de [[catolicon]]ul mănăstirii300 galbeni roșii. În acea vreme se aflau circa 300 călugări în mănăstire.
Mănăstirea este o [[ctitorie]] veche a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, care în a doua domnie (1563-1568), dăruieşte pe lângă o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur ("ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa"), şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau ca la 300 călugări în Mănăstire. ==Odoare și sfinte moaște==
==Odoare şi sfinte moaşte==[[Brâul Maicii Domnului]] negru , de culoare neagră, se păstrează într-o raclă de argint.
Două cruci de la [[Constantin cel Mare|împăratul Constantin ]], făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstrează pe [[Sfânta Masă]].
Alte sfinte moaşte[[moaște]]: Capul Sf. [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Apostol Andrei]], cel întâi chemat; Paharul (Jaspis) oferit de Manuel ComneanuComnenul-Paleologul; un deget al Sf. [[Ioan Botezătorul]]; mâna Sf. [[Grigore Grigorie Decapolitul]] , dăruită de doamna Maria, soţia soția lui Şerban [[Șerban Cantacuzino, şi ]] și multe alte sfinte [[moaşte]]moaște.
==Biblioteca==
[[Image:479px-Chrysostom37.jpg|160px|left|thumb|Codice palimpsest Sf. [[Ioan Gură de Aur]]]]Biblioteca din Vatopedi este cea mai bogată din Sf. Munte. Pe lângă cele mai mult de 10.000 de volume tipărite, mai sunt şi și peste 1700 de manuscrise de mare valoare istorică şi și arheologică, între care: 634 manuscrise greceşti grecești (dintre care ca la jumătate pe pergament), 150 cu cântări bisericeşti şi bisericești și o serie de manuscrise SlavoneştiSlavonești.
==Icoane==
[[Image:Panagia_Paramythea.jpg|thumb|leftright|Icoana Maica Maicii Domnului "Paramythia" „Paramythia” sau "Izbăvitoarea „Izbăvitoarea de barbari"barbari”]][[Image:PanagiaPantanassa.jpg|thumb|leftright|Icoana Maica Maicii Domnului "Pantanassa"„Pantanassa”]]În această Mănăstire mănăstire se găsesc multe icoane făcătoare de minuni:
'''"Pantanassa"„Pantanassa”''' - icoana — „Împărăteasa tuturor” — icoană vindecătoare de cancer şi și de alte boli incurabile
'''"Izbăvitoarea „Izbăvitoarea celor deznădăjduiţi"deznădăjduiți”''' - [[Maica Domnului|Theotokos]]
'''"Elaiovritissa" - "Izvorâtoarea „Elaiovritissa” — „Izvorâtoarea de mir"mir”''' - a izvorât ulei pe timpul foametei
'''"Vimatarissa"„Vimatarissa”'''
'''"Ctitoriţa"„Ctitorița”''' - această icoană a fost ascunsă de năvălirea păgânilor de un călugar călugăr într-o groapă sub Sfânta Masă cu o [[lumânare]] aprinsă în faţa fața ei, iar după 72 de ani icoana a fost găsită în cel acel loc cu lumânarea încă arzând (călugărul respectiv a fost luat prizonier de păgâni şi , iar când a ajuns la mănăstire, după 72 de ani, le-a spus călugărilor să sape în acel loc şi și au găsit icoana).
'''"Junghiata"„Junghiata”''' - a fost lovită de un [[diacon]] (era supărat pe bucătar fiindcă nu a vrut să-i mai dea mâncare când a întârziat la masă - întârzia des) cu un cuţitcuțit, şi și imediat a curs sânge din icoană. Diaconul şiși-a venit în fire şi şiși și-a dat seama de greşeală şi greșeală și s-a rugat Maicii Domnului să-l ierte neclintit în fata fața icoanei iar după câţiva câțiva ani Maica Domnului i-a spus că l-a iertat dar mâna care a lovit icoana va da socoteală la judecata lui Dumnezeu. Iar după moartea lui mâna respectivă i-a rămas uscată ca mărturie.
'''"Izbăvitoarea „Paramythia” — „Izbăvitoarea de barbari"barbari”''' - această icoană arăta înainte de această minune ca o icoană clasică. Porţile Porțile mănăstirii se ţineau țineau închise în timpul nopţii nopții de năvălirea frica năvălirii păgânilor (piraţiipirați) , iar dimineaţa dimineața se deschideau. Un călugăr s-a închinat acestei icoane dimineaţa dimineața, iar Maica Domnului i-a vorbit din icoană şi , spunându-i-a spus să nu deschidă porţile porțile mănăstirii , fiindcă sunt piraţii erau pirați la porţi şi porți care vor prăda mănăstirea şi și o vor incendia; atunci [[MântuitorulIisus Hristos|Pruncul Iisus]] ridică mânuţa şi îi acoperă a ridicat mâna și i-a acoperit gura Maicii Domnului şi îi spune , spunându-i să-i lase în pace pe călugării aceştia aceia, fiindcă nu fac făceau voia Lui; atunci Maica Domnului îi apucă i-a apucat tandru mâna Mântuitorului ţi și a lăsat-o lasă în jos şi spune , spunând din nou acelaşi același lucru. Iar icoana rămâne aşaa rămas așa. Într-adevăr piraţii , pirații erau la porţile porțile mănăstirii şi , iar astfel s-a au izbăvit de distrugere și moarte mănăstirea şi și călugării de distrugere.
'''"Antifomitria"„Antifomitria”''' - la anul 382 fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatălui său (să vadă cum decurg lucrările de reparaţiereparație) şi și se închină la icoană; atunci Maica Domnului strigă din icoana "Ce cauţi „Ce cauți aici? De acum încolo să nu mai calce picior de femeie pe aici..." şi ” și de atunci s-a interzis accesul femeilor în muntele Athos.
==Schituri şi și chilii==Schitul grecesc "Sfântul Dumitru" şi „Sfântul Dumitru” și schitul rusesc "Sfântul Andrei" „Sfântul Andrei” (Serai) aparţin aparțin de Vatopedi.
Pe moşia moșia acestei mari mănăstiri se află şi și trei chilii româneştiromânești: Sfântul-Ipatie, Sfântul-Ioan-Botezătorul şi și Sfântul-Gheorghe de la Kolitzu (Colciu).
[[Categorie:Mănăstiri]]
[[Categorie:Muntele Athos]]
[[el:Ιερά Μονή Βατοπαιδίου]]
[[en:Vatopedi Monastery (Athos)]]
[[fr:Monastère de Vatopedi (Mont Athos)]]
4.112 modificări

Meniu de navigare