Mănăstirea Văratec

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 12 noiembrie 2014 20:15, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (completări și referințe)
Salt la: navigare, căutare
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Mănăstirea Văratec
Mănăstirea Văratec - intrarea
Jurisdicție Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Tip călugărițe
Înființată 1785
Ctitori Schimonahia Olimpiada
Stareț
Mărime aprox. 400 călugărițe
Localizare   Văratec,
județul Neamț
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Adormirea Maicii Domnului
(15 august)
Site web oficial


Mănăstirea Văratec este o mănăstire ortodoxă de călugărițe situată în satul Văratec din comuna Agapia, județul Neamț, România. Este amplasată într-o poiană de la poalele munților, la o distanță de circa 12 km de orașul Târgu Neamț. Văratec este cea mai mare mănăstire de maici din România, având în prezent circa 400 de monahii.[1] Mănăstirea a fost fondată în anul 1785 de către schimonahia Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif. În această sfântă lucrare, maica Olimpiada a fost sfătuită și îndrumată de Sf. Cuvios Paisie Velicicovschi, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Trecută sub ascultarea Mănăstirii Agapia din vecinătate, Mănăstirea Văratec a devenit mănăstire de sine stătătoare în anul 1839.
Ansamblul Mănăstirii Văratec (alcătuit din cinci obiective) este inclus în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare LMI NT-II-a-A-10732.

Istoric

Întemeierea Mănăstirii Văratec este datorată Bălașei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași. Ea se călugărise și viețuia ca rasoforă la Schitul Topolița din apropierea Târgului Neamț, cu numele de sora Olimpiada. La un moment dat a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu și de la Ion Bălănoiu. Sfătuită de Sf. Paisie Velicicovschi, pe atunci stareț de la Mănăstirea Neamț, care urmărea desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o sihăstrie în poiana Văratec. În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramulAdormirea Maicii Domnului”. Pe lângă biserică s-au ridicat și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, întemeindu-se astfel Schitul Văratec.[2]

Arhitectura

Mănăstirea Agapia în prezent

Imagini

Note

  1. Monica Dumitrescu: Agapia - manastirea dragostei crestine, accesat 6 noiembrie 2014.
  2. Pr. Ilie Gheorghiță, Mănăstirea Văratec, în volumul Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 343.