Mănăstirea Sucevița: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Arhitectură)
m (actualizare link)
(Nu s-au afișat 32 de versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
'''Mănăstirea Suceviţa''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de oraşul Rădăuţi, în judeţul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”.
+
{{Mănăstire
 +
|nume=Mănăstirea Sucevița
 +
|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea Sucevița]]
 +
|jurisdicţie=Mitropolia Moldovei și Bucovinei
 +
|tip=[[călugăr|călugărițe]]
 +
|înfiinţată=1581
 +
|ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă<br>Ieremia Movilă<br>Simion Movilă
 +
|stareţ=
 +
|mărime aprox=30 [[călugăr|călugărițe]]
 +
|localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava
 +
|limba liturgică=română
 +
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri=[[Învierea Domnului]]
 +
|site=https://manastirea-sucevita.ro
 +
|}}'''Mănăstirea Sucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO și are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”.
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
După [[tradiţie]], o bisericuţă din lemn şi o [[schivnicie]] au luat fiinţă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Suceviţa. Legenda mai spune că puţin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine ştie căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţii, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul.
+
După [[tradiție]], o bisericuță din lemn și o [[schivnicie]] au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul.
  
Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileştilor - mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi chiar voievozi ai Moldovei şi Ţării Româneşti în secolele XVI-XVII.
+
Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, [[ctitor]]ii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, [[episcop]] de Rădăuți și ulterior [[mitropolit]] al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei.<ref name="descopera">[http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina/5/manastirea_sucevita DescoperaRomania.eu: Mănăstirea Sucevița]</ref>
 +
Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.
  
Ridicată pe vatra unui aşezământ mai vechi, Mănăstirea Suceviţa a fost [[ctitor]]ită între 1581 şi 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei şi turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.
+
==Arhitectură==
 +
Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt|Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și un turn de poartă, cu paraclis, peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.
 +
[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior</center>]]
 +
 
 +
Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): [[altar]], [[naos]], [[gropniță]], [[pronaos]] și [[pridvor]] închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.<ref name="descopera"/>
 +
 
 +
Biserica cu [[hram]]ul ''[[Învierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref>
 +
 
 +
Mănăstirea Sucevița este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SV-II-a-A-05651''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 9 octombrie 2012</ref>
 +
 
 +
==Iconografie==
 +
Pictura bisericii (atât cea interioară cât și cea exterioară) este de o mare valoare artistică, ilustrând textele biblice din [[Vechiul Testament|Vechiul]] și [[Noul Testament]].
 +
 
 +
Pictura murală a fost executată în anii 1595-1596 de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] și fratele său [[Sofronie Zugravul]], ea fiind bine conservată până în prezent.  
  
==Arhitectură==
+
Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară a bisericii de la Mănăstirea Sucevița este dominată de teme iconografice tradiționale, precum ciclul „Patimilor” în [[naos]], portretele votive ale lui Teodosie Barnovschi, Gheorghe Movilă și Ieremia Movila cu toată familia sa, „Viața lui Moise” în gropniță, viețile sfinților Nicolae și Gheorghe în [[pronaos]], „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava” în [[pridvor]]ul închis.
Construit în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui [[Ştefan cel Mare şi Sfânt|Ştefan cel Mare]] cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin excelenţă „munteneşti”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100 m x 104 m) cu ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri.
 
  
==Iconografia==
+
Pictura exterioară prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe latura de sud. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția ''[[Scara dumnezeiescului urcuș|Scara Raiului]]'', inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sucevita-67947.html CrestinOrtodox.ro: ''Mănăstirea Sucevița'']</ref>
Pictura murală interioară şi exterioară este de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din [[Vechiul Testament]] şi [[Noul Testament]].
 
  
Pictura, atât cea interioară cât şi exterioară, a fost executată în anii 1595-1596 de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său [[Sofronie Zugravul]].  
+
==Mănăstirea Sucevița în prezent==
 +
Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, fiind, de asemenea, inclusă printre siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.  
  
[[Iconografia]] oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "[[Scara Raiului]]", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către [[Cer]].
+
Muzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, precum și celebrele acoperăminte de mormânt cu portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).
  
==Legături externe==
+
==Note==
* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Suceviţa]
+
<references/>
  
 
==Surse==
 
==Surse==
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea Suceviţa]
+
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea Sucevița]
 +
* [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea Sucevița]
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Sucevița]
 +
* [http://www.gandul.info/magazin/biserica-invierii-de-la-manastirea-sucevita-inclusa-in-lista-patrimoniului-mondial-unesco-galerie-foto-cu-toate-siturile-acceptate-6751457 ''Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO'', 2 august 2010, ''Gândul'']
  
 +
[[Categorie:Mănăstiri din România|Sucevița]]
  
[[Categorie:Mănăstiri din România|Suceviţa]]
+
[[en:Sucevita Monastery (Bucovina, Romania)]]

Versiunea de la data 8 martie 2020 16:19

Mănăstirea Sucevița
Mănăstirea Sucevița
Jurisdicție Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Tip călugărițe
Înființată 1581
Ctitori Mitropolitul Gheorghe Movilă
Ieremia Movilă
Simion Movilă
Stareț
Mărime aprox. 30 călugărițe
Localizare  18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Învierea Domnului
Site web oficial https://manastirea-sucevita.ro

Mănăstirea Sucevița este o importantă mănăstire de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO și are hramulÎnvierea Domnului”.

Istorie

După tradiție, o bisericuță din lemn și o schivnicie au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Sucevița. Legenda mai spune că puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Șchiopul.

Monumentul este o ctitorie comună a familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, ctitorii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, episcop de Rădăuți și ulterior mitropolit al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei.[1] Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581 și 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.

Arhitectură

Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și un turn de poartă, cu paraclis, peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.

Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior

Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): altar, naos, gropniță, pronaos și pridvor închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.[1]

Biserica cu hramul Învierea Domnului de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.[2]

Mănăstirea Sucevița este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare SV-II-a-A-05651.[3]

Iconografie

Pictura bisericii (atât cea interioară cât și cea exterioară) este de o mare valoare artistică, ilustrând textele biblice din Vechiul și Noul Testament.

Pictura murală a fost executată în anii 1595-1596 de iconografii Ioan Zugravul și fratele său Sofronie Zugravul, ea fiind bine conservată până în prezent.

Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară a bisericii de la Mănăstirea Sucevița este dominată de teme iconografice tradiționale, precum ciclul „Patimilor” în naos, portretele votive ale lui Teodosie Barnovschi, Gheorghe Movilă și Ieremia Movila cu toată familia sa, „Viața lui Moise” în gropniță, viețile sfinților Nicolae și Gheorghe în pronaos, „Viața Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava” în pridvorul închis.

Pictura exterioară prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe latura de sud. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția Scara Raiului, inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer.[4]

Mănăstirea Sucevița în prezent

Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, fiind, de asemenea, inclusă printre siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Muzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, precum și celebrele acoperăminte de mormânt cu portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).

Note

Surse

Legături externe