Mănăstirea Sucevița: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Arhitectură)
(Iconografia)
Linia 12: Linia 12:
  
 
==Iconografia==
 
==Iconografia==
Pictura murală interioară şi exterioară este de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din Vechiul şi [[Noul Testament]].
+
Pictura murală interioară şi exterioară este de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din [[Vechiul Testament]] şi [[Noul Testament]].
  
Pictura, atât cea interioară cât şi exterioară, a fost executată în anii 1595-1596 de iconografii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său Sofronie Zugravul.  
+
Pictura, atât cea interioară cât şi exterioară, a fost executată în anii 1595-1596 de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său [[Sofronie Zugravul]].  
  
Iconografia oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "Scara Taiului", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către Cer.
+
[[Iconografia]] oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "[[Scara Raiului]]", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către [[Cer]].
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==

Versiunea de la data 20 aprilie 2009 18:06

Mănăstirea Suceviţa este o importantă mănăstire de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de localitatea Rădăuţi, în judeţul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi are hramul "Învierea Domnului" - Sfintele Paşti.

Istorie

După tradiţie, o bisericuţă din lemn şi o schivnicie iau fiinţă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Suceviţa. Legenda mai spune că puţin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine ştie căror păcate, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţii, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul.

Monumentul este o ctitorie comună a familiilor Movileştilor - mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi chiar domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti în secolele XVI-XVII.

Ridicată aşadar pe vatra unui aşezământ mai vechi, Mănăstirea Suceviţa a fost ctitorită între 1581 şi 1584 de Mitropolitul Gheorghe Movilă. Casele, zidurile masive ale incintei şi turnurile de apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilă.

Arhitectură

Construit în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova -, edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin excelenţă "munteneşti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri.

Iconografia

Pictura murală interioară şi exterioară este de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din Vechiul Testament şi Noul Testament.

Pictura, atât cea interioară cât şi exterioară, a fost executată în anii 1595-1596 de iconografii Ioan Zugravul şi fratele său Sofronie Zugravul.

Iconografia oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "Scara Raiului", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către Cer.

Legături externe

Surse

Adaptare şi îmbogăţire a articolului cu acelaşi nume din Wikipedia.