Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)

Mănăstirea Stavronikita
Jurisdicție	Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip	călugări (viaţă de obşte)
Înființată	1530
Ctitori	stareţul Grigorie
Stareț
Mărime aprox.
Localizare	Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică	greacă
Cântarea	psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri	Sf. Nicolae
Site web oficial

Mănăstirea Stavronikita (Greek: Σταυρονικήτα) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos şi se găseşte în partea de nord-est a peninsulei, la o înălţime de circa 50 de metri de la nivelul mării. Este a cincisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte şi este cea mai recent construită mănăstire de aici. Este şi cea mai mică din cele douăzeci de mănăstirii şi este închinată Sf. Nicolae. Din anul 1968, mănăstirea are viaţă de obşte (cenobitică).

Istoric

Există mai multe legende cu privire la întemeierea mănăstirii Stavronikita. După una din aceste legende, se pare că o mănăstire a fost întemeiată în locul unde se găseşte astăzi mănăstirea Stavrinikita, cunoscută ca mănăstirea Haritona. Conform altei tradiţii, doi monahi, pe nume Stavros şi Nikita şi-au construit chiliile aici, de la care mănăstirea şi-ar fi luat numele de Stavronikita. În preajma anului 1530, un monah pe nume Grigorie a cumpărat chiliile pentru întemeierea primei mănăstiri de la Mănăstirea Filoteu, iar în anii următori s-a apucat să reconstruiască mănăstirea. Cu ajutorul patriarhului Ieremia I, a fost construit catholiconul, între anii 1527 şi 1536. Biserica a fost închinată Sf. Nicolae.

Mănăstirea a suferit pagube însemnate ca urmare a mai multor incendii. Cel mai timpuriu din câte se cunosc a avut loc în anul 1067, urmat de altele în 1607, 1817, 1864 şi 1879. Stricăciunile cauzate de incendii au fost reparate, însă lucrări de întreţinere, restaurare sau extindere nu au putut fi realizate, întrucât mănăstirea a fost mereu înglodată în datorii până în anii 1960, când monahii au reuşit să le plătească.

Imagine din interiorul mănăstirii, cu vedere spre vârful Muntelui Athos

Structura mănăstirii Stavronikita este cea tradiţională atonită, cu biserica principală (catholiconul) plasat în centrul incintei monastice. Stavronikita este construită în mod vizibil ca o fortăreaţă. Trapeza mănăstirii se găseşte la primul etaj din aripa de sud. Înăuntrul mănăstirii se mai găsesc şi şase capele. Frescele din catholicon datează din secolul al XVI-lea, fiind realizate de pictorul cretan Teofan şi de către fiul său Simeon.

Odoare

Biblioteca mănăstirii adăposteşte 58 de manuscrise pe pergament din secolele XI-XIII, două manuscrise pe mătase şi 109 pe hârtie, din secolele XIV-XIX şi câteva sute de cărţi vechi tipărite. Pe lângă aceasta, mănăstirea mai deţine şi multe odoare, între care mai multe icoane portabile, cruci, moaşte de sfinţi şi obiecte liturgice. Unul din odoarele cele mai preţuite ale mănăstirii este o icoană în mozaic din secolul al XIV-lea, zisă a Sf. Nicolae-Stredas. Numele de „Stredas” (care înseamnă scoică în greacă) vine de la scoica de pe fruntea sfântului din icoană.

Sfinţi, părinţi duhovniceşti și personalităţi

Dintre părinţii duhovniceşti care au vieţuit în această mănăstire îl amintim pe cuviosul Tihon Aghioritul care s-a nevoit într-o chilie aparţinând mănăstirii Stavronikita şi care a adormit aici.

Legături externe

• en: Stavronikita
• en: Stavronikita