Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(+imagine)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 2: Linia 2:
 
|nume=Mănăstirea Stavronikita  
 
|nume=Mănăstirea Stavronikita  
 
|Imagine=[[Image:Stavronikita Aug2006.jpg|300px]]
 
|Imagine=[[Image:Stavronikita Aug2006.jpg|300px]]
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
+
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului]]
|tip=călugări (viaţă de obşte)
+
|tip=călugări (viață de obște)
 
|înfiinţată= 1530
 
|înfiinţată= 1530
|ctitor= [[stareţ]]ul Grigorie
+
|ctitor= [[stareț]]ul Grigorie
 
|stareţ=  
 
|stareţ=  
 
|mărime aprox=  
 
|mărime aprox=  
Linia 12: Linia 12:
 
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 
|schituri=  
 
|schituri=  
|hramuri= [[6 decembrie|Sf. Nicolae]]
+
|hramuri=[[Nicolae al Mirelor|Sf. Nicolae]] ([[6 decembrie]])
 
|site=
 
|site=
|}}
+
|}}'''Mănăstirea Stavronikita''' (grec.: Σταυρονικήτα) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]] și se găsește în partea de nord-est a peninsulei, la o înălțime de circa 50 de metri de la nivelul mării. Este a cincisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte și este cea mai recent construită [[mănăstire]] de aici. Este și cea mai mică din cele douăzeci de mănăstirii și este închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]. Din anul 1968, mănăstirea are viață de obște (cenobitică).  
 
 
'''Mănăstirea Stavronikita''' (Greek: Σταυρονικήτα) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]] şi se găseşte în partea de nord-est a peninsulei, la o înălţime de circa 50 de metri de la nivelul mării. Este a cincisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte şi este cea mai recent construită [[mănăstire]] de aici. Este şi cea mai mică din cele douăzeci de mănăstirii şi este închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]. Din anul 1968, mănăstirea are viaţă de obşte (cenobitică).  
 
 
==Istoric==
 
==Istoric==
Există mai multe legende cu privire la întemeierea mănăstirii Stavronikita. După una din aceste legende, se pare că o mănăstire a fost întemeiată în locul unde se găseşte astăzi mănăstirea Stavrinikita, cunoscută ca mănăstirea Haritona. Conform altei tradiţii, doi monahi, pe nume Stavros şi Nikita şi-au construit chiliile aici, de la care mănăstirea şi-ar fi luat numele de Stavronikita. În preajma anului 1530, un [[monah]] pe nume Grigorie a cumpărat chiliile pentru întemeierea primei mănăstiri de la [[Mănăstirea Filoteu (Muntele Athos)|Mănăstirea Filoteu]], iar în anii următori s-a apucat să reconstruiască mănăstirea. Cu ajutorul [[patriarh]]ului [[Ieremia I de Constantinopol|Ieremia I]], a fost construit catholiconul, între anii 1527 şi 1536. Biserica a fost închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].  
+
Există mai multe legende cu privire la întemeierea mănăstirii Stavronikita. După una din aceste legende, se pare că o mănăstire a fost întemeiată în locul unde se găsește astăzi mănăstirea Stavronikita, cunoscută ca mănăstirea Haritona. Conform altei tradiții, doi monahi, pe nume Stavros și Nikita și-au construit chiliile aici, de la care mănăstirea și-ar fi luat numele de Stavronikita. În preajma anului 1530, un [[monah]] pe nume Grigorie a cumpărat chiliile pentru întemeierea primei mănăstiri de la [[Mănăstirea Filoteu (Muntele Athos)|Mănăstirea Filoteu]], iar în anii următori s-a apucat să reconstruiască mănăstirea. Cu ajutorul [[patriarh]]ului [[Ieremia I de Constantinopol|Ieremia I]], a fost construit catholiconul, între anii 1527 și 1536. Biserica a fost închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].  
  
Mănăstirea a suferit pagube însemnate ca urmare a mai multor incendii. Cel mai timpuriu din câte se cunosc a avut loc în anul 1067, urmat de altele în 1607, 1817, 1864 şi 1879. Stricăciunile cauzate de incendii au fost reparate, însă lucrări de întreţinere, restaurare sau extindere nu au putut fi realizate, întrucât mănăstirea a fost mereu înglodată în datorii până în anii 1960, când monahii au reuşit să le plătească.  
+
Mănăstirea a suferit pagube însemnate ca urmare a mai multor incendii. Cel mai timpuriu din câte se cunosc a avut loc în anul 1067, urmat de altele în 1607, 1817, 1864 și 1879. Stricăciunile cauzate de incendii au fost reparate, însă lucrări de întreținere, restaurare sau extindere nu au putut fi realizate, întrucât mănăstirea a fost mereu înglodată în datorii până în anii 1960, când monahii au reușit să le plătească.  
 
[[Image:Stavronikita_interior_and_Athos_peak_Aug2006.jpg|left|thumb|250px|Imagine din interiorul mănăstirii, cu vedere spre vârful Muntelui Athos]]
 
[[Image:Stavronikita_interior_and_Athos_peak_Aug2006.jpg|left|thumb|250px|Imagine din interiorul mănăstirii, cu vedere spre vârful Muntelui Athos]]
  
Structura mănăstirii Stavronikita este cea tradiţională atonită, cu biserica principală (catholiconul) plasat în centrul incintei monastice. Stavronikita este construită în mod vizibil ca o fortăreaţă. [[Trapeza]] mănăstirii se găseşte la primul etaj din aripa de sud. Înăuntrul mănăstirii se mai găsesc şi şase [[capelă|capele]]. Frescele din catholicon datează din secolul al XVI-lea, fiind realizate de pictorul cretan [[Teofan Cretanul|Teofan]] şi de către fiul său Simeon.  
+
Structura mănăstirii Stavronikita este cea tradițională atonită, cu biserica principală (catholiconul) plasat în centrul incintei monastice. Stavronikita este construită în mod vizibil ca o fortăreață. [[Trapeza]] mănăstirii se găsește la primul etaj din aripa de sud. Înăuntrul mănăstirii se mai găsesc și șase [[capelă|capele]]. Frescele din catholicon datează din secolul al XVI-lea, fiind realizate de pictorul cretan [[Teofan Cretanul|Teofan]] și de către fiul său Simeon.  
  
 
==Odoare==
 
==Odoare==
  
Biblioteca mănăstirii adăposteşte 58 de manuscrise pe pergament din secolele XI-XIII, două manuscrise pe mătase şi 109 pe hârtie, din secolele XIV-XIX şi câteva sute de cărţi vechi tipărite. Pe lângă aceasta, mănăstirea mai deţine şi multe odoare, între care mai multe [[icoană|icoane]] portabile, cruci, [[moaşte]] de sfinţi şi [[obiecte liturgice]]. Unul din odoarele cele mai preţuite ale mănăstirii este o icoană în [[mozaic]] din secolul al XIV-lea, zisă a Sf. Nicolae-Stredas. Numele de „Stredas” (care înseamnă scoică în greacă) vine de la scoica de pe fruntea sfântului din icoană.  
+
Biblioteca mănăstirii adăpostește 58 de manuscrise pe pergament din secolele XI-XIII, două manuscrise pe mătase și 109 pe hârtie, din secolele XIV-XIX și câteva sute de cărți vechi tipărite. Pe lângă aceasta, mănăstirea mai deține și multe odoare, între care mai multe [[icoană|icoane]] portabile, cruci, [[moaște]] de sfinți și [[obiecte liturgice]]. Unul din odoarele cele mai prețuite ale mănăstirii este o icoană în [[mozaic]] din secolul al XIV-lea, zisă a Sf. Nicolae-Stredas. Numele de „Stredas” (care înseamnă scoică în greacă) vine de la scoica de pe fruntea sfântului din icoană.
 +
 
 +
==Sfinți, părinți duhovnicești și personalități==
 +
Dintre părinții duhovnicești care au viețuit în această mănăstire îl amintim pe cuviosul [[Tihon Aghioritul]] care s-a nevoit într-o chilie aparținând mănăstirii Stavronikita și care a adormit aici.
  
==Sfinţi, părinţi duhovniceşti și personalităţi==
 
Dintre părinţii duhovniceşti care au vieţuit în această mănăstire îl amintim pe cuviosul [[Tihon Aghioritul]] care s-a nevoit într-o chilie aparţinând mănăstirii Stavronikita şi care a adormit aici.
 
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
 
*en: [http://www.culture.gr/2/21/212/21210a/e212ja19.html  Stavronikita]
 
*en: [http://www.culture.gr/2/21/212/21210a/e212ja19.html  Stavronikita]

Versiunea de la data 17 iunie 2018 03:44

Mănăstirea Stavronikita
Stavronikita Aug2006.jpg
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului
Tip călugări (viață de obște)
Înființată 1530
Ctitori starețul Grigorie
Stareț
Mărime aprox.
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sf. Nicolae (6 decembrie)
Site web oficial

Mănăstirea Stavronikita (grec.: Σταυρονικήτα) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos și se găsește în partea de nord-est a peninsulei, la o înălțime de circa 50 de metri de la nivelul mării. Este a cincisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte și este cea mai recent construită mănăstire de aici. Este și cea mai mică din cele douăzeci de mănăstirii și este închinată Sf. Nicolae. Din anul 1968, mănăstirea are viață de obște (cenobitică).

Istoric

Există mai multe legende cu privire la întemeierea mănăstirii Stavronikita. După una din aceste legende, se pare că o mănăstire a fost întemeiată în locul unde se găsește astăzi mănăstirea Stavronikita, cunoscută ca mănăstirea Haritona. Conform altei tradiții, doi monahi, pe nume Stavros și Nikita și-au construit chiliile aici, de la care mănăstirea și-ar fi luat numele de Stavronikita. În preajma anului 1530, un monah pe nume Grigorie a cumpărat chiliile pentru întemeierea primei mănăstiri de la Mănăstirea Filoteu, iar în anii următori s-a apucat să reconstruiască mănăstirea. Cu ajutorul patriarhului Ieremia I, a fost construit catholiconul, între anii 1527 și 1536. Biserica a fost închinată Sf. Nicolae.

Mănăstirea a suferit pagube însemnate ca urmare a mai multor incendii. Cel mai timpuriu din câte se cunosc a avut loc în anul 1067, urmat de altele în 1607, 1817, 1864 și 1879. Stricăciunile cauzate de incendii au fost reparate, însă lucrări de întreținere, restaurare sau extindere nu au putut fi realizate, întrucât mănăstirea a fost mereu înglodată în datorii până în anii 1960, când monahii au reușit să le plătească.

Imagine din interiorul mănăstirii, cu vedere spre vârful Muntelui Athos

Structura mănăstirii Stavronikita este cea tradițională atonită, cu biserica principală (catholiconul) plasat în centrul incintei monastice. Stavronikita este construită în mod vizibil ca o fortăreață. Trapeza mănăstirii se găsește la primul etaj din aripa de sud. Înăuntrul mănăstirii se mai găsesc și șase capele. Frescele din catholicon datează din secolul al XVI-lea, fiind realizate de pictorul cretan Teofan și de către fiul său Simeon.

Odoare

Biblioteca mănăstirii adăpostește 58 de manuscrise pe pergament din secolele XI-XIII, două manuscrise pe mătase și 109 pe hârtie, din secolele XIV-XIX și câteva sute de cărți vechi tipărite. Pe lângă aceasta, mănăstirea mai deține și multe odoare, între care mai multe icoane portabile, cruci, moaște de sfinți și obiecte liturgice. Unul din odoarele cele mai prețuite ale mănăstirii este o icoană în mozaic din secolul al XIV-lea, zisă a Sf. Nicolae-Stredas. Numele de „Stredas” (care înseamnă scoică în greacă) vine de la scoica de pe fruntea sfântului din icoană.

Sfinți, părinți duhovnicești și personalități

Dintre părinții duhovnicești care au viețuit în această mănăstire îl amintim pe cuviosul Tihon Aghioritul care s-a nevoit într-o chilie aparținând mănăstirii Stavronikita și care a adormit aici.

Legături externe