Mănăstirea Sinaia
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Sinaia | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Tip | călugări |
| Înființată | 1690 |
| Ctitori | Spătarul Mihail Cantacuzino |
| Stareț | Arhimandrit Macarie Boguş |
| Mărime aprox. | 30 călugări |
| Localizare |  Oraşul Sinaia, județul Prahova
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | http://www.manastireasinaia.ro/ |
Mănăstirea Sinaia este o mănăstire ortodoxă din România situată în oraşul Sinaia, județul Prahova.
Supranumită şi „Catedrala Carpaților”, situată într-un cadru natural feeric, Mănăstirea Sinaia datează din secolul al XVII-lea (1690) și reprezintă identitatea istorică a orașului, fiind prima construcție din aceste locuri. Ctitorul Mănăstirii Sinaia este Spătarul Mihail Cantacuzino care, în timpul unui pelerinaj la Locurile Sfinte (Ierusalim, Nazaret etc.), a ajuns şi la Muntele Sinai unde s-a rugat în Mănăstirea Sfânta Ecaterina. Impresionat de ceea ce a văzut, s-a hotărât, ca la întoarcerea în Ţara Românească, să construiască în munții românești și să închine Sfintei Fecioare Maria o mănăstire care să poarte numele Muntelui Sinai.
Istoric
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Spătarul Mihail Cantacuzino (1640 - 1716), unul dintre marii boieri din Ţara Românească (fiu al marelui postelnic Constantin Cantacuzino, frate mai mic al voievodului Şerban Cantacuzino şi unchi al Sf. mucenic Constantin Brâncoveanu), a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, împreună cu mama sa Elena şi cu sora sa Stanca (mama voievodului Constantin Brâncoveanu). După ce a vizitat Palestina (sub dominaţie otomană în acea vreme), a mers şi în peninsula Sinai, ajungând până la Mănăstirea Sfânta Ecaterina, ridicată chiar pe Muntele Sinai. Impresionat de măreţia biblică a locurilor vizitate, a ctitorit, la reîntoarcerea în ţară, o frumoasă mânăstire pe care a numit-o Sinaia, „în amintirea Sinaiei celei mari” (aşa cum numeau pe atunci românii mănăstirile de la Muntele Sinai).
Construcţia mănăstirii a început în 1690 şi a durat până în 1695, fiind închinată Sfintei Fecioare Maria.
