Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit (Alexandria, Egipt)

Versiunea din 20 martie 2015 14:02, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)

Sfânta Mănăstire patriarhală a Sf. Sava cel Sfințit din Alexandria, în Egipt, este principala instituție monastică din Biserica Alexandriei și adăpostește birourile Administrației Patriarhale. A fost întemeiată în secolul al IV-lea.

Nu trebuie confundată cu Marea Lavră a Sf. Sava din Țara Sfântă.

Istoric

În Antichitate, înainte ca zona în care se găsește astăzi mănăstirea să fi devenit creștină, aceste locuri erau închinate cultului păgân al lui Mithra sau al lui Apollon. Spre sfârșitul anilor 310, aici a fost ridicată o biserică creștină închinată Sfinților Apostoli sau poate Sf. Apostol și Evanghelist Marcu. Câțiva ani mai târziu, în jurul bisericii au început să se așeze mai mulți monahi care și-au zidit aici chilii, punând astfel bazele mănăstirii. Când schisma care a afectat Biserica Alexandriei s-a agravat, în secolul al VI-lea, această mănăstire a devenit reședința patriarhului calcedonian al Alexandriei.

Spre jumătatea secolului al VII-lea, mănăstirea a fost distrusă de un cutremur, însa a fost reconstruită cu fonduri oferite pentru pomenirea Sf. Sava de un om bogat din Alexandria, cu numele de Sava. Mănăstirea a fost închinată Sf. Sava cel Sfințit, despre care se spune că ar fi trăit în Alexandria înainte de a se fi așezat la mănăstirea pe care a întemeiat-o lângă Ierusalim. [1].

Mănăstirea Sf. Sava a suferit stricăciuni importante ca urmare a atacurilor arabilor în secolul al IX-lea. Lucrările de renovare s-au încheiat în 889, în timpul patriarhatului lui Mihail al II-lea. Mănăstirea a fost reconstruită încă o dată în secolul al XVI-lea, în timpul patriarhului Ioachim I.

În 1652, mănăstirea Sf. Sava a fost atacată și a fost arsă, împreună cu toți monahii. Patriarhul Paisie a început să reconstruiască mănăstirea în 1676. La începutul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost salvată de la distrugere de către Napoleon, când Patriarhul Partenie al II-lea a refuzat să cedeze la amenințările acestuia.

În secolele XIX-XX, clădirile mănăstirii au fost renovate în mai multe rânduri. Până la jumătatea secolului al XX-lea, condițiile de viață din mănăstire se deterioraseră serios. Patriarhul Nicolae al VI-lea a decis să demoleze toate clădirile cu excepția bisericii și să construiască un nou complex monastic. Reconstrucția mănăstirii Sf. Sava cel Sfințit s-a încheiat în ultimii ani ai secolului XX, în vremea patriarhului Petru al VII-lea.

Pe 18 ianuarie 2010, Patriarhul Teodor al II-lea a inaugurat noul muzeu al mănăstirii Sf. Sava, închinat amintirii predecesorului său, patriarhul Nicolae al VI-lea. Muzeul adăpostește multe dintre odoarele de preț ale Patriarhiei Alexandriei, între care mai multe icoane de valoare istorică, publicații și veșminte ale ierarhilor.

De-a lungul anilor, mănăstirea Sf. Sava a funcționat ca reședință patriarhală; a mai slujit și drept spital, clinică, adăpost, școală, azil pentru săraci, centru de carantină, precum și ca cimitir pentru patriarhi, membrii clerului, monahi și laici.

Note

  1. Comentariu de IPS Arhiepiscop Hrisostom (Papadopoulos) al Atenei.

Surse