Mănăstirea Sfântul Teodosie cel Mare (Țara Sfântă): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Galerie de imagini)
(Galerie de imagini)
Linia 38: Linia 38:
 
Image:Burial-crypte-thodosius-palestine.JPG|<small>Cripta funerară a Mănăstirii Sfântul Teodosie, unde este și mormântul sfântului</small>
 
Image:Burial-crypte-thodosius-palestine.JPG|<small>Cripta funerară a Mănăstirii Sfântul Teodosie, unde este și mormântul sfântului</small>
 
Image:Theodosius-Cenobiarch-tomb.JPG|<small>Mormântul sfântului Teodosie Chinoviarhul, în cripta funerară a Mănăstirii lui</small>
 
Image:Theodosius-Cenobiarch-tomb.JPG|<small>Mormântul sfântului Teodosie Chinoviarhul, în cripta funerară a Mănăstirii lui</small>
Image:John-Moschus-tomb.JPG|<small>Mormântul sfântului Ioan Moshu, în cripta funerară a Mănăstirii lui</small>
+
Image:John-Moschus-tomb.JPG|<small>Mormântul sfântului Ioan Moshu, în cripta funerară a Mănăstirii Sf. Teodosie</small>
 
</gallery>
 
</gallery>
  

Versiunea de la data 4 septembrie 2012 00:06

Mănăstirea Sfântul Teodosie cel Mare este o mănăstire ortodoxă din Țara Sfântă, situată în deșertul Iudeii în Cisiordania, între Betleem [1] și Ierusalim, în apropiere de Lavra sfântului Sava cel Sfințit. Mănăstirea Sf. Teodosie cel Mare, numită și Marea Lavră a Sfântului Teodosie (Deir Dosi), este prima mănăstire de obște din Palestina (sec. V).

În prezent, mănăstirea este așezată la limita localității Ubediyyeh (sau Al-Ubeidiya)[2], numită în vechime Cathismus[3], și este o mănăstire de maici care depinde de Patriarhia greacă a Ierusalimului.

Istorie

Mănăstirea a fost întemeiată în anul 476[4] de sfântul Teodosie cel Mare pe locul peșterii unde, după tradiție, s-au oprit să se odihnească și să înnopteze magii care veniseră să se închine lui Hristos, pe drumul lor de întoarcere ([Evanghelia după Matei|Matei] 2, 12). Mănăstirea este închinată Maicii Domnului.

Pe drumul direct din antichitate, mănăstirea se afla la doar 7 km de Betleem, și era o adevărată cetate evanghelică cu mai multe anexe: un arhondaric pentru călugării străini, un altul pentru primirea săracilor şi a localnicilor, un spital pentru bolnavi, un ospiciu pentru călugării bătrâni şi un azil pentru alienaţi. Aşezămintele erau atât de mari pentru acea vreme (peste 400 de membri de naţionalităţi diferite şi patru biserici : într-una Dumnezeu era lăudat în greceşte, în alta în siriacă, în alta în armeniană şi a patra era rezervată alienaţilor şi posedaţilor) încât, pentru a împlini toate nevoile, Domnul intervenea adesea prin minuni şi înmulţind pâinea şi celelalte necesare vieţii. Viață lor călugărească era inspirată de regulile monahale ale Sfântului Vasile cel Mare, frații adunându-se de șapte ori pe zi la biserică pentru laude.

În timpul perioadei ei de maximă înflorire (secolele VI-VII), în mănăstire viețuiau peste 700 de călugări.

Mănăstirea a fost distrusă la invazia persană din 614, și refăcută în parte mai apoi.

În epoca dominației cruciate în Țara Sfântă, o biserică a fost reconstruită peste peștera magilor, care cuprinde și gropnița.

La începutul secolului al XII-lea, egumenul Daniel, cel mai vechi pelerin rus în Țara Sfântă cunoscut, povestește că mănăstirea era vizibilă de la Ierusalim și că se afla la 6 mile (aprox. 10 km) de Ierusalim[5].

În secolul al XVI-lea mănăstirea a fost din nou devastată de turci și locul a rămas pustiu pentru multă vreme.

Posteritatea

O mulțime de călugări și sfinți au trăit și s-au format de-a lungul timpului în mănăstirea sfântului Teodosie cel Mare. Între aceștia:

Istoria recentă

În 1898, Patriarhia Ierusalimului a cumpărat acest teren și a început reconstrucția unui nou așezământ, care a durat între anii 1914-1952. Toate clădirile actuale datează din secolul XX, dar din vechime s-a păstrat peștera magilor, care este și gropnița vechii mănăstiri, în care se află mormintele mai multor sfinți: Teodosie cel Mare, Ioan Moshu, mama sf. Sava cel Sfințit, mama sf. Teodosie și a altor sfinți.

În biserica actuală a mănăstirii se păstrează multe moaște de sfinți, între care și moaște ale sfinților părinți uciși de perși la marea invazie din anul 614.

Mănăstirea Sf. Teodosie este astăzi o mănăstire de maici, venite din România și din Bulgaria.

Mănăstirea se află într-un teritoriu arab adeseori ostil.

Galerie de imagini

Note

  1. Astăzi, pe șosea, la 11-12 km la est de Betleem.
  2. Numele actual al localității provine chiar de la numele Sf. Teodosie, care în arabă este "Ibn Ubeid".
  3. Cathismus face referire la un loc retras, de sihăstrie. În vechime, unele sihăstrii se numeau cathisma.
  4. Sau 479, după cronologia lui Dimitrios G. Tsamis din: Patericul sinaitic, Ed. Deisis, Sibiu, 1995, p. 222
  5. http://lib.pushkinskijdom.ru/Default.aspx?tabid=4934