Mănăstirea Sfântul Pavel (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(reformulari varia, cateva leg. interne)
 
(Nu s-au afișat 5 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
 +
|nume=Mănăstirea Sfântul Pavel
 +
|Imagine=
 +
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
 +
|tip=călugări (viaţă de obşte)
 +
|înfiinţată=~972 by St [[Pavel de la  Xiropotamu]]; re-fondată la sfârşitul sec. al XIV-lea
 +
|ctitor= Sf.Pavel de la Xiropotamu
 +
|stareţ= Arhimandritul Parthenios
 +
|mărime aprox= 41 (at 1990)
 +
|localizare=  [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
 +
|limba liturgică=greacă
 +
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 +
|schituri= Noul Schit (Nea Skiti); Schitul Lacu
 +
|hramuri= [[2 februarie]]
 +
|site=
 +
|}}
  
{{Athonitemonastery|
+
'''Mănăstirea Sfântul Pavel''' este una din cele douăzeci de mănăstiri mari din peninsula [[Muntele Athos|Muntelui Athos]] și se găseşte în partea de vest a peninsulei, la baza unor stânci spectaculoase. Are rangul al 13-lea în ierarhia mănăstirilor din Muntele Athos. Numele de "Sfântul Pavel" provine de la întemeietorul său, Sfântul [[Pavel de la Xiropotamu]].
name=Holy Monastery of Saint Paul|
 
rank=Thirteenth|
 
type=[[Cenobitic]] Monastery|
 
founded=~972 by St [[Pavlos Xeropotaminos]]; re-founded late 14th century|
 
superior=Archim. Parthenios|
 
size=41 (at 1990)|
 
location=West|
 
language=Greek|
 
music=[[Byzantine chant]]|
 
feasts=[[February 2|Presentation of Christ]]|
 
}}
 
  
'''Mănăstirea Sfântul Pavel''' este una din cele douăzeci de mănăstiri mari din peninsula [[Muntele Athos|Muntelui Athos]] și este localizată în partea de vest a peninsulei la baza unor stânci spectaculoase. Are rangul al 13-lea în ierarhia manastirilor din [[Muntele Athos|Muntelui Athos]] NUmele de Sfântul Pavel provine de la întemeietorul său, Sfântul [[Pavlos Xeropotaminos]].
+
[[Mănăstire]]a a fost înființată în secolul al X-lea de către Sfântul Pavel Xeropotaminul. Prima menționare a locașului datează din 972. Între aceasta şi [[Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos)|Mănăstirea Marea Lavră]] s-a născut o rivalitate de durată, datorată controverselor legate de încercarea Sf. [[Atanasie Athonitul]] de a extinde autoritatea Marii Lavre în Sfântul Munte. Mănăstirea Sf. Pavel mai e menționată într-un document din anul 1259, când, după raziile catalane, aceasta a fost coborâtă la rangul de [[chilii|chilie]]. A fost readusă la rangul de mănăstire în al treilea sfert al veacului al 13-lea. Domnitorii sârbi au ajutat mănăstirea în anii 1400. După anul [[căderea Constantinopolului|1453]], domnitorii din Țările Române au ajutat şi ei considerabil mănăstirea.
  
 +
Datorită multelor atacuri în preajma Sfântului Munte, Mănăstirea Sfântul Pavel a fost parțial distrusă de mai multe ori. A suferit, de asemenea, un incendiu devastator la sfârșitul secolului al 19-lea. O parte din clădirile care fac parte din mănăstirea actuală, inclusiv [[Catolicon|Catholicon]]ul, au fost reconstruite; toate clădirile provin din epoci diferite.
  
[[Mănăstire]]a a fost înființată în secolul al 10-lea de către Sfântul Pavlos Xeropotaminos. Prima menționare a locașului datează din 972. A generat o rivalitate tradițională cu [[Marea Lavră]] datorat[ controverselor în privința impunerii rangului de superioritate a Marii Lavre a  sfântului Atanasie cel Mare.  Apare menționată în 1259, când după raziile catalane, '''Mănăstirea Sfântul Pavel''' a fost coborâtă la nivel de [[chilii|chilie]].  A fost readusă în rang în al treilea sfert al veacului al 13-lea. Conducătorii sârbi au ajutat mănăstirea în anii 1400. După [[căderea Constantinopolului|1453]], conducătorii din Europa de Est au ajutat mănăstirea.
+
Catholiconul a fost construită în stil atonit, cu puțin înainte de secolul 20. Mănăstirea are 12 [[paraclis]]uri atașate. Cel mai cunoscut este Paraclisul Sfântului [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]], pictat în 1555 de către [[călugăr]]ul Antonie, în stilul [[iconografie|iconografic]] cretan.  
  
Datorită multelor atacuri în preajma [[Muntele Athos|Sfântului Munte]], '''Mănăstirea Sfântul Pavel''' a fost distrusă parțial de mai multe ori. A fost de asemenea, un incendiu devastator la sfârșitul secolului al 19-lea. O parte din clădiri, inclusiv partea de [[Katholikon|Catedrală]], care face parte din mănăstirea actuală, au fost reconstruite, și toate clădirile provin din epoci diferite.
+
În vistieria mănăstirii se păstrează cea de-a doua bucată ca mărime din cinstita [[Cruce]] a Mântuitorului (cea mai mare bucată se află la [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)|Mănăstirea Xiropotamu]], și ea asociată cu Sf. Cuvios Pavel). De asemenea, se mai află aici și darurile făcute de [[Magi]] la nașterea Mântuitorului (monedele de aur, cu boabe de smirnă și tămâie cusute pe ele).
  
[[katholikon|Catedrala]] a fost construită în stil athonit, cu puțin înainte de secolul 20. Mănăstorea are 12 paraclisuri atașate. Cea mai celebră îl reprezintă Paraclisul Sfântului Gheorghe, pictată în 1555 de către călugărul Antonie, iar [[iconografie|iconografia]] respectă stilul cretan.  
+
Pe lângă multe [[moaște]], mănăstirea mai are multe icoane, vase liturgice şi preţioase moşteniri de familie duhovnicească ale mănăstirii, precum [[mitra]] și cârja [[episcop]]ului Filip al Atlantei.  
  
 +
Mănăstirea are o bibliotecă cu 12500 de titluri și 494 manuscrise.
  
Vistieria mănăstirii deține cea de-a doua bucată ca mărime din prețioasa Cruce. ( cea mai mare bucată există la [[Mănăstirea Xeropotamou (Athos)]], și este asociată cu [[Sfântul Pavel]] .De asemenea, mai sunt prezente și darurile făcute de [[Magi]] la nașterea Mântuitorului, cu aurul cu tămâia și mirul atașate.
+
Mănăstirea Sfântul Pavel este cea mai de sud-vest mănăstire din Peninsula Athos. Este mai ușor de ajuns la ea de pe mare, însă ea se găseşte totodată la capătul drumului principal care traversează în lungime peninsula, până  la Careia şi mai departe. [[Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos)]], Noul Schit și Schitul Sfânta Ana sunt toate accesibile pe cărări ce pornesc de la Mănăstirea Sfântului Pavel.
  
Pe lângă multe [[moaște]], mănăstirea deșine icoane, vase pentru liturghie, amintiri de familie spirituală precum mitra și bastonul episcopului Filip al Atlantei. Mănăstirea deține o bibliotecă cu 12500 de titluri și 494 manuscrise.
+
==Schituri==
 
+
Două schituri depind de această mănăstire: [[Noul Schit (Muntele Athos)|Noul Schit]], sau ''Nea Skiti'' și [[Schitul Lacu (Muntele Athos)]] (un schit românesc).
'''Mănăstirea Sfântul Pavel''' este cea mai de sud-vest mănăstire din Peninsula Athos. Este ușor de ajuns la ea pe mare, și reprezintă un drum principal care traversează în lungime peninsula de la Karyes până la capăt. [[Mănăstirea Dionisie (Athos)]], Noul Schit și Schitul Sfânta Ana sunt toate accesibile pe cărări de la Sfântul Pavel.
 
 
 
 
 
===Schituri===
 
Sunt două schituri atașate mănăstirii:[[Noul Schit (Athos)| Noul Schit]], sau ''Nea Skiti'' , și [[Schitul Lacu (Muntele Athos)
 
Two sketes are attached to St. Paul's Monastery: [[New Skete (Athos)|New Skete]] (also ''Nea Skiti'') and [[Schitul Lacu (Muntele Athos)] (un schit românesc).
 
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 47: Linia 47:
 
[[el:Ιερά Μονή Αγίου Παύλου]]
 
[[el:Ιερά Μονή Αγίου Παύλου]]
 
[[en:St. Paul's Monastery (Athos)]]
 
[[en:St. Paul's Monastery (Athos)]]
[[fr:Monastère d'Aghiou Pavlou]]
+
[[fr:Monastère Aghiou Pavlou (Mont Athos)]]

Versiunea curentă din 16 octombrie 2010 18:48

Mănăstirea Sfântul Pavel
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată ~972 by St Pavel de la Xiropotamu; re-fondată la sfârşitul sec. al XIV-lea
Ctitori Sf.Pavel de la Xiropotamu
Stareț Arhimandritul Parthenios
Mărime aprox. 41 (at 1990)
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii Noul Schit (Nea Skiti); Schitul Lacu
Hramuri 2 februarie
Site web oficial


Mănăstirea Sfântul Pavel este una din cele douăzeci de mănăstiri mari din peninsula Muntelui Athos și se găseşte în partea de vest a peninsulei, la baza unor stânci spectaculoase. Are rangul al 13-lea în ierarhia mănăstirilor din Muntele Athos. Numele de "Sfântul Pavel" provine de la întemeietorul său, Sfântul Pavel de la Xiropotamu.

Mănăstirea a fost înființată în secolul al X-lea de către Sfântul Pavel Xeropotaminul. Prima menționare a locașului datează din 972. Între aceasta şi Mănăstirea Marea Lavră s-a născut o rivalitate de durată, datorată controverselor legate de încercarea Sf. Atanasie Athonitul de a extinde autoritatea Marii Lavre în Sfântul Munte. Mănăstirea Sf. Pavel mai e menționată într-un document din anul 1259, când, după raziile catalane, aceasta a fost coborâtă la rangul de chilie. A fost readusă la rangul de mănăstire în al treilea sfert al veacului al 13-lea. Domnitorii sârbi au ajutat mănăstirea în anii 1400. După anul 1453, domnitorii din Țările Române au ajutat şi ei considerabil mănăstirea.

Datorită multelor atacuri în preajma Sfântului Munte, Mănăstirea Sfântul Pavel a fost parțial distrusă de mai multe ori. A suferit, de asemenea, un incendiu devastator la sfârșitul secolului al 19-lea. O parte din clădirile care fac parte din mănăstirea actuală, inclusiv Catholiconul, au fost reconstruite; toate clădirile provin din epoci diferite.

Catholiconul a fost construită în stil atonit, cu puțin înainte de secolul 20. Mănăstirea are 12 paraclisuri atașate. Cel mai cunoscut este Paraclisul Sfântului Gheorghe, pictat în 1555 de către călugărul Antonie, în stilul iconografic cretan.

În vistieria mănăstirii se păstrează cea de-a doua bucată ca mărime din cinstita Cruce a Mântuitorului (cea mai mare bucată se află la Mănăstirea Xiropotamu, și ea asociată cu Sf. Cuvios Pavel). De asemenea, se mai află aici și darurile făcute de Magi la nașterea Mântuitorului (monedele de aur, cu boabe de smirnă și tămâie cusute pe ele).

Pe lângă multe moaște, mănăstirea mai are multe icoane, vase liturgice şi preţioase moşteniri de familie duhovnicească ale mănăstirii, precum mitra și cârja episcopului Filip al Atlantei.

Mănăstirea are o bibliotecă cu 12500 de titluri și 494 manuscrise.

Mănăstirea Sfântul Pavel este cea mai de sud-vest mănăstire din Peninsula Athos. Este mai ușor de ajuns la ea de pe mare, însă ea se găseşte totodată la capătul drumului principal care traversează în lungime peninsula, până la Careia şi mai departe. Mănăstirea Dionisiu (Muntele Athos), Noul Schit și Schitul Sfânta Ana sunt toate accesibile pe cărări ce pornesc de la Mănăstirea Sfântului Pavel.

Schituri

Două schituri depind de această mănăstire: Noul Schit, sau Nea Skiti și Schitul Lacu (Muntele Athos) (un schit românesc).

Legături externe