Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos)

2.650 de octeți adăugați, 30 aprilie 2016 18:00
el
{{Traducere}}Mănăstire|nume=Mănăstirea Sf. Pantelimon |Imagine= [[Image:Panteleimon Monastery.jpg|thumb|300px250px|right|Mănăstirea Sfântul Pantelimon]]|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)|tip=călugări (viaţă de obşte)|înfiinţată=secolul al XI-lea, rectitorită în sec. al XIX-lea;|ctitor= Scarlat Callimachi, Alexandru al III-lea al Rusiei|stareţ= Arhimandritul Ieremia|mărime aprox= ~50 de vieţuitori|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia|limba liturgică=greacă, [[slavonă]]|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]|schituri= Bogorodiţa, Nea Thebais, alte trei schituri|hramuri= [[27 iulie|Sf. Pantelimon]]|site=|}}'''Mănăstirea Sfântul Pantelimon''' (în greacă: Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-vestul peninsulei athonite. [[Mănăstire]]a este locuită de mai bine de două sute de ani de [[monah]]i de origine rusă, motiv pentru care este adesea numită "Rusikon" (Ρωσσικόν, Rossikon), adică "mănăstirea ruseascăruşilor". Mănăstirea se află pe poziţia a nouăsprezecea are rangul al nouăsprezecelea în ordinea ierarhică a mănăstirilor atonite. [[Călugăr]]ii trăiesc în viaţă de obşte. [[Hram]]ul mănăstirii este Sfântul [[Pantelimon]], [[27 iulie]].
==Istorie==
A monastery has existed for nearly Existenţa unei mănăstiri în apropierea locaţiei actuale a thousand years near the site of the present monasterymănăstirii este atestată de peste o mie de ani. Primele clădiri datează din secolul al XI-lea, with the original buildings dating back to the eleventh century sub împărătia lui Alexe din vremea împăratului bizantin Alexie IComnenul (1081-1118). Comneanul. <br />
The monastery was rebuilt after Mănăstirea a fire during the thirteenth century with financial support from Emperor Andronicus Paleologos and Serbian rulersfost reconstruită în secolul al XIII-lea, după un incendiu, cu sprijinul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) şi a domnitorilor sârbi. The monastery experienced cyclic periods of economic prosperity and recessionMănăstirea a cunoscut perioade succesive de prosperitate economică şi de recesiune. Both Greek and Russian monks occupied the monastery over the centuries with the population strength alternating between themDe-a lungul secolelor, a fost locuită atât de monahi greci cât şi ruşi, numărul unora sau al altora crescând sau descrescând de la o perioadă la alta. <br />
Între 1812De-1821, Scarlat Calimah domnul Moldovei a zidit din temelielungul secolelor a fost sprijinită de principii sârbi, biserica si chiliile. Pictura este de o frumusete rară. Pisania mai mulţi domnitori români şi de la intrare arată pe Scarlat Calimah ca ctitor fondatorîmpăraţii bizantini. Capul de Bour În secolul al Moldovei XVIII-lea, ea a fost sculptat în piatră cu data primit mai multe danii de 1819la domnitorii fanarioţi din ţările române, , între care Ioan Mavrocordat (domn al Munteniei 1716-1719), si pe turnul înalt de lângă trapeză. Intre anii 1887Constantin Racoviţă (domn al Moldovei 1749-1753 şi 1756-1757 şi al Munteniei 1753-18881756, a fost refăcută de tarul Rusiei Alexandru 1763-1764) sau Grigore al III-lea.Ghica (domnitor al Moldovei 1764-1767, 1774-1777 şi al Munteniei 1768-1769)<br />
Since 1875 the Russians have been the dominant ethnicityÎntre anii 1812-1821, Scarlat Calimah, domnitor al Moldovei (1806, 1807-1810, 1812-1819) şi al Munteniei (1821) a rezidit din temelie biserica şi chiliile pe locul lor actual. Construcţia începuse din anul 1765. Pisania de la intrare îl arată pe Scarlat Calimah drept ctitor. In 1875 Capul de Bour al Moldovei a decree was imposed that the services held in the katholikon must be chanted in both Greek and fost sculptat în piatră, purtând data de 1819, şi pe un turn de lângă [[Church Slavonictrapeză]]. At its height in 1903Catoliconul a fost construit tot în această perioadă, în stilul bisericilor atonite, over 1440 monks lived in the monasteryşi a fost închinat Sfântului [[Pantelimon]].<br />
The existing monastery is of fairly recent originDin anul 1875, with its construction at the present site on an inlet of the Sinigitic Gulf beginning in 1765ruşii au devenit definitiv majoritari în mănăstirea Sf. Construction of the present katholikon began in 1812 and was completed in 1821Pantelimon, fiind pusă sub conducerea unor egumeni ruşi. It was dedicated to StÎn acelaşi ani, s-a stabilit printr-un decret ca slujbele din [[catolicon]] (biserica mare a mănăstirii) să fie ţinute atât în greacă cât şi în [[slavonă]] (limba bisericească a slavilor). Panteleimon and is built in the style of the other Athonite churchesÎn această perioadă,aceasta a devenit cea mai mare dintre mănăstirile de la Muntele Athos, numărând în 1903 peste 1440 de monahi. Se crede că la apogeul dezvoltării ei, mănăstirea număra peste 2000 de monahi. Între anii 1887-1888, mănăstirea a fost iarăşi refăcută de ţarul Rusiei, Alexandru al III-lea (1881-1894). <br />
The monastery possesses a number of other properties Mănăstirea are mai multe proprietăţi atât la Muntele Athos (la Istanbul si în Rusia), including între care 70 de [[chapelCapelă|paraclise]]s, five kelliacinci [[chilie|chilii]], the metocul Chromitsa metochion, the Bogoroditsa [[sketeschit]]ul Bogorodiţa închinat Maicii Domnului, schitul Nea Thebais– Noua Tebaidă şi alte trei schituri), and three other sketesprecum şi la Istanbul şi în Rusia. With its many-storied buildings and tall cupolas on the [[church]]esMănăstirea arată ca o fortăreaţă, având clădirile cu mai multe etaje şi cupole înalte. Clopotele mănăstirii, cele mai mari din întreaga Grecie, the monastery appears to be au fost donate mănăstirii de ţarii ruşi. O aripă a small city. One wing of the monastery was destroyed by mănăstirii a fire in fost distrusă de un incendiu în anul 1968.<br />
== Treasury ==The treasures of Panteleimon are mainly of Russian style. These include numerous portable [[icon]]sÎn prezent, various [[vestments]]în mănăstirea propriu-zisă mai vieţuiesc doar câteva zeci de monahi ruşi, [[cross]]es, pectorals, [[chalice]]s, and [[Gospels]]precum şi câţiva călugări români.
===Biblioteca=Odoare==The monastery library consists of over 20Mănăstirea Sf. Pantelimon adăposteşte mai multe odoare de preţ. Între acestea se găsesc mai multe [[icoană|icoane]] portabile,000 printed booksprecum şi [[veşminte]] şi alte [[obiecte liturgice]] – [[cruce|cruci]], in both Greek and Slavonic. There are over 1[[engolpion|engolpioane]],920 manuscripts in the Greek and Slavic languages[[potir]]e şi [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliare]], între majoritatea în stil rusesc.  ===Sfinte Moaşte=== Printre sfintele [[moaşte]] carese găsesc în această mare mănăstire se află: 24 evanghelii pe pergament * Capul Sf. [[Pantelimon]];* părticele din secmoaştele Sf. XI-XV-lea[[Dreptul_Iosif|Iosif]], logodnicul Maicii Domnului;*capul Sfântului Mucenic [[Ștefan cel Nou]];* capul Sfântului [[Siluan Athonitul]], 69 manuscrise pe pergament cuprinzând materii bisericesti *o părticică din sec. XI-XIV-lea si 126 manuscrise moaştele Sfintei Mucenițe Paraschevi (alta decât Sfânta [[Parascheva de muzică bisericească la Iaşi]]);* o părticică din secmoaştele Sf. XIII-leaApostol [[Apostolul Toma|Toma]];* o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului.
===Icoane===
Aci se află icoana Sf. Pantelimon făcătoare de minuni, şi ale multe icoane.
Între icoanele mai cunoscute mănăstirii se află icoana făcătoare de minuni a sfântului ocrotitor al mănăstirii, Sf. Pantelimon.  ===MoaşteBiblioteca===Printre sfintele [[moaşte]] care se Biblioteca mănăstirii cuprinde peste 20.000 de volume tipărite, atât în limba slavonă cât şi în greacă. Se mai găsesc aici 1920 de manuscrise în această mare mănăstire:* Capul Sflimba greacă şi în slavonă, între care 24 de evanghelii pe pergament din secolele XI-XV, 69 de manuscrise pe pergament cuprinzând diferite materii bisericeşti datând din sec. Pantelimon* părticele XI-XIV şi 126 de manuscrise de muzică bisericească din moastele Sfsec. Iosif păzitorul SfXIII-lea. Fecioare* o părticică din moastele Sf. apostol Toma* o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului
==Sfinţi şi părinţi duhovniceşti==
 Între sfinţii şi părinţii duhovniceşti care s-au nevoit aici, îi amintim pe:''n.b. only those persons with articles are listed''<!--*Saint Sfântul [[Silouan the AthoniteSiluan Athonitul]] - he should have an article! -->şi*Sfântul Părintele [[Siluan AthonitulSofronie (Saharov)|Sofronie Saharov]] ==Surse== *Părintele [[Sofronie :en: St. Panteleimon's Monastery (SakharovAthos)]]*ro: [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/2007/01/13/manastirea-sf-pantelimon/ Mănăstirea Sf. Pantelimon], pe siteul „Prietenii Sf. Munte Athos”
==Legături externe==
*en: [[w:Rossikon|''Rossikon'' at pe Wikipedia]]*en: [http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]*ro: [http://www.culturemuntele-athos.grro/hpoze-informatii-pelerinaje/2/eh251SF._PANTELIMON Mănăstirea Sf.jsp?obj_id=1505 Holy Monastery of Agios PanteleimonPantelimon]*ro: [http://wwwprieteniisfmunteathos.hriwordpress.orgcom/MPA2007/other01/Agio_Oros13/monasteriesmanastirea-sf-pantelimon/panteleimonos.html The Monastery of StMănăstirea Sf. PanteleimonPantelimon]*ro: [http://www.mountathosmunteleathos.grro/active~mode~en%7Bdd72195d-e217-46b5-b9dd-9b47d366b2dc%7DPrintSFPANTELIMON.HTM Mănăstirea Sf.html PanteleimonPantelimon], la munteleathos.ro*ro: Ierom. Pimen de la Schitul Lacu, [http://www.skiourosmunteleathos.net/voyagescom/2002Pagina/athosAfisare/_panteleimonosManastirea_Sfantul_Pantelimon Mănăstirea Sf.en.html Panteleimonos - ΠαντελεημονοςPantelimon (Russikon)]* http://www.munteleathos.ro/SFPANTELIMON.HTM
[[Categorie:Muntele Athos]]
[[el:Ιερά Μονή Αγίου Παντελεήμονος]]
[[en:St. Panteleimon's Monastery (Athos)]]
[[fr:Monastère de Panteleimon]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.190 de modificări

Meniu de navigare