Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: {{Traducere}} thumb|300px|right|Mănăstirea Sfântul Pantelimon, [[Muntele Athos]] '''Mănăstirea Sfântul Pantelimon''' (în greacă: Άγιος...)
 
(el)
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere}}
+
{{Mănăstire
[[Image:Panteleimon Monastery.jpg|thumb|300px|right|Mănăstirea Sfântul Pantelimon, [[Muntele Athos]]]]
+
|nume=Mănăstirea Sf. Pantelimon
'''Mănăstirea Sfântul Pantelimon''' (în greacă: Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-vestul peninsulei athonite. Mănăstirea este locuită de mai bine de două sute de ani de monahi de origine rusă, motiv pentru care este adesea numită "Rusikon" (Ρωσσικόν, Rossikon), adică "mănăstirea rusească". Mănăstirea se află pe poziţia a nouăsprezecea în ordinea ierarhică a mănăstirilor athonite. The [[monk]]s live in a [[cenobitic]] life. The monastery [[feast day]] is that of St. [[Panteleimon]], [[July 27]].
+
|Imagine= [[Image:Panteleimon Monastery.jpg|250px|right|Mănăstirea Sfântul Pantelimon]]
 +
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
 +
|tip=călugări (viaţă de obşte)
 +
|înfiinţată=secolul al XI-lea, rectitorită în sec. al XIX-lea;
 +
|ctitor= Scarlat Callimachi, Alexandru al III-lea al Rusiei
 +
|stareţ= Arhimandritul Ieremia
 +
|mărime aprox= ~50 de vieţuitori
 +
|localizare=  [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
 +
|limba liturgică=greacă, [[slavonă]]
 +
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 +
|schituri= Bogorodiţa, Nea Thebais, alte trei schituri
 +
|hramuri= [[27 iulie|Sf. Pantelimon]]
 +
|site=
 +
|}}
 +
'''Mănăstirea Sfântul Pantelimon''' (în greacă: Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-vestul peninsulei athonite. [[Mănăstire]]a este locuită de mai bine de două sute de ani de [[monah]]i de origine rusă, motiv pentru care este adesea numită "Rusikon" (Ρωσσικόν, Rossikon), adică "mănăstirea ruşilor". Mănăstirea are rangul al nouăsprezecelea în ordinea ierarhică a mănăstirilor atonite. [[Călugăr]]ii trăiesc în viaţă de obşte. [[Hram]]ul mănăstirii este Sfântul [[Pantelimon]], [[27 iulie]].
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
A monastery has existed for nearly a thousand years near the site of the present monastery, with the original buildings dating back to the eleventh century sub împărătia lui Alexe I. Comneanul.
+
Existenţa unei mănăstiri în apropierea locaţiei actuale a mănăstirii este atestată de peste o mie de ani. Primele clădiri datează din secolul al XI-lea, din vremea împăratului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118).<br />
  
The monastery was rebuilt after a fire during the thirteenth century with financial support from Emperor Andronicus Paleologos and Serbian rulers. The monastery experienced cyclic periods of economic prosperity and recession. Both Greek and Russian monks occupied the monastery over the centuries with the population strength alternating between them.  
+
Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIII-lea, după un incendiu, cu sprijinul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) şi a domnitorilor sârbi. Mănăstirea a cunoscut perioade succesive de prosperitate economică şi de recesiune. De-a lungul secolelor, a fost locuită atât de monahi greci cât şi ruşi, numărul unora sau al altora crescând sau descrescând de la o perioadă la alta.<br />
  
Între 1812-1821, Scarlat Calimah domnul Moldovei a zidit din temelie, biserica si chiliile. Pictura este de o frumusete rară. Pisania de la intrare arată pe Scarlat Calimah ca ctitor fondator. Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat în piatră cu data de 1819, si pe turnul înalt de lângă trapeză. Intre anii 1887-1888, a fost refăcută de tarul Rusiei Alexandru al III-lea.
+
De-a lungul secolelor a fost sprijinită de principii sârbi, de mai mulţi domnitori români şi de împăraţii bizantini. În secolul al XVIII-lea, ea a primit mai multe danii de la domnitorii fanarioţi din ţările române, , între care Ioan Mavrocordat (domn al Munteniei 1716-1719), Constantin Racoviţă (domn al Moldovei 1749-1753 şi 1756-1757 şi al Munteniei 1753-1756, 1763-1764) sau Grigore al III-lea Ghica (domnitor al Moldovei 1764-1767, 1774-1777 şi al Munteniei 1768-1769)<br />
  
Since 1875 the Russians have been the dominant ethnicity. In 1875 a decree was imposed that the services held in the katholikon must be chanted in both Greek and [[Church Slavonic]]. At its height in 1903, over 1440 monks lived in the monastery.
+
Între anii 1812-1821, Scarlat Calimah, domnitor al Moldovei (1806, 1807-1810, 1812-1819) şi al Munteniei (1821) a rezidit din temelie biserica şi chiliile pe locul lor actual. Construcţia începuse din anul 1765. Pisania de la intrare îl arată pe Scarlat Calimah drept ctitor. Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat în piatră, purtând data de 1819, şi pe un turn de lângă [[trapeză]]. Catoliconul a fost construit tot în această perioadă, în stilul bisericilor atonite, şi a fost închinat Sfântului [[Pantelimon]].<br />
  
The existing monastery is of fairly recent origin, with its construction at the present site on an inlet of the Sinigitic Gulf beginning in 1765. Construction of the present katholikon began in 1812 and was completed in 1821. It was dedicated to St. Panteleimon and is built in the style of the other Athonite churches.  
+
Din anul 1875, ruşii au devenit definitiv majoritari în mănăstirea Sf. Pantelimon, fiind pusă sub conducerea unor egumeni ruşi. În acelaşi ani, s-a stabilit printr-un decret ca slujbele din [[catolicon]] (biserica mare a mănăstirii) să fie ţinute atât în greacă cât şi în [[slavonă]] (limba bisericească a slavilor). În această perioadă,aceasta a devenit cea mai mare dintre mănăstirile de la Muntele Athos, numărând în 1903 peste 1440 de monahi. Se crede că la apogeul dezvoltării ei, mănăstirea număra peste 2000 de monahi. Între anii 1887-1888, mănăstirea a fost iarăşi refăcută de ţarul Rusiei, Alexandru al III-lea (1881-1894).<br />
  
The monastery possesses a number of other properties (la Istanbul si în Rusia), including 70 [[chapel]]s, five kellia, the Chromitsa metochion, the Bogoroditsa [[skete]], Nea Thebais, and three other sketes. With its many-storied buildings and tall cupolas on the [[church]]es, the monastery appears to be a small city. One wing of the monastery was destroyed by a fire in 1968.
+
Mănăstirea are mai multe proprietăţi atât la Muntele Athos (între care 70 de [[Capelă|paraclise]], cinci [[chilie|chilii]], metocul Chromitsa, [[schit]]ul Bogorodiţa închinat Maicii Domnului, schitul Nea Thebais – Noua Tebaidă şi alte trei schituri), precum şi la Istanbul şi în Rusia. Mănăstirea arată ca o fortăreaţă, având clădirile cu mai multe etaje şi cupole înalte. Clopotele mănăstirii, cele mai mari din întreaga Grecie, au fost donate mănăstirii de ţarii ruşi. O aripă a mănăstirii a fost distrusă de un incendiu în anul 1968. <br />
  
== Treasury ==
+
În prezent, în mănăstirea propriu-zisă mai vieţuiesc doar câteva zeci de monahi ruşi, precum şi câţiva călugări români.
The treasures of Panteleimon are mainly of Russian style. These include numerous portable [[icon]]s, various [[vestments]], [[cross]]es, pectorals, [[chalice]]s, and [[Gospels]].
+
 
 +
==Odoare==
 +
Mănăstirea Sf. Pantelimon adăposteşte mai multe odoare de preţ. Între acestea se găsesc mai multe [[icoană|icoane]] portabile, precum şi [[veşminte]] şi alte [[obiecte liturgice]] – [[cruce|cruci]], [[engolpion|engolpioane]], [[potir]]e şi [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliare]], majoritatea în stil rusesc.
 +
 
 +
===Sfinte Moaşte===
 +
 
 +
Printre sfintele [[moaşte]] care se găsesc în această mare mănăstire se află:
 +
* Capul Sf. [[Pantelimon]];
 +
* părticele din moaştele Sf. [[Dreptul_Iosif|Iosif]], logodnicul Maicii Domnului;
 +
*capul Sfântului Mucenic [[Ștefan cel Nou]];
 +
* capul Sfântului [[Siluan Athonitul]],
 +
*o părticică din moaştele Sfintei Mucenițe Paraschevi (alta decât Sfânta [[Parascheva de la Iaşi]]);
 +
* o părticică din moaştele Sf. Apostol [[Apostolul Toma|Toma]];
 +
* o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului.
 +
 
 +
===Icoane===
 +
 
 +
Între icoanele mai cunoscute mănăstirii se află icoana făcătoare de minuni a sfântului ocrotitor al mănăstirii, Sf. Pantelimon.  
  
 
===Biblioteca===
 
===Biblioteca===
The monastery library consists of over 20,000 printed books, in both Greek and Slavonic. There are over 1,920 manuscripts in the Greek and Slavic languages, între care: 24 evanghelii pe pergament din sec. XI-XV-lea, 69 manuscrise pe pergament cuprinzând materii bisericesti din sec. XI-XIV-lea si 126 manuscrise de muzică bisericească din sec. XIII-lea.
+
Biblioteca mănăstirii cuprinde peste 20.000 de volume tipărite, atât în limba slavonă cât şi în greacă. Se mai găsesc aici 1920 de manuscrise în limba greacă şi în slavonă, între care 24 de evanghelii pe pergament din secolele XI-XV, 69 de manuscrise pe pergament cuprinzând diferite materii bisericeşti datând din sec. XI-XIV şi 126 de manuscrise de muzică bisericească din sec. XIII-lea.
 +
 
 +
==Sfinţi şi părinţi duhovniceşti==
  
===Icoane===
+
Între sfinţii şi părinţii duhovniceşti care s-au nevoit aici, îi amintim pe:
Aci se află icoana Sf. Pantelimon făcătoare de minuni, şi ale multe icoane.
+
*Sfântul [[Siluan Athonitul]] şi
 +
*Părintele [[Sofronie (Saharov)|Sofronie Saharov]]
  
===Moaşte===
+
==Surse==
Printre sfintele [[moaşte]] care se găsesc în această mare mănăstire:
 
* Capul Sf. Pantelimon
 
* părticele din moastele Sf. Iosif păzitorul Sf. Fecioare
 
* o părticică din moastele Sf. apostol Toma
 
* o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului
 
  
==Saints and Elders==
+
*[[:en: St. Panteleimon's Monastery (Athos)]]
:''n.b. only those persons with articles are listed''<!--*Saint [[Silouan the Athonite]] - he should have an article! -->
+
*ro: [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/2007/01/13/manastirea-sf-pantelimon/ Mănăstirea Sf. Pantelimon], pe siteul „Prietenii Sf. Munte Athos”
*Saint [[Silouan the Athonite]]
 
*Elder [[Sophrony (Sakharov)]]
 
  
==External links==
+
==Legături externe==
*[[w:Rossikon|''Rossikon'' at Wikipedia]]
+
*en: [[w:Rossikon|''Rossikon'' pe Wikipedia]]
*[http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]
+
*en: [http://inathos.gr/athos/en/ Mount Athos]
*[http://www.culture.gr/h/2/eh251.jsp?obj_id=1505 Holy Monastery of Agios Panteleimon]
+
*ro: [http://www.muntele-athos.ro/poze-informatii-pelerinaje/SF._PANTELIMON Mănăstirea Sf. Pantelimon]
*[http://www.hri.org/MPA/other/Agio_Oros/monasteries/panteleimonos.html The Monastery of St. Panteleimon]
+
*ro: [http://prieteniisfmunteathos.wordpress.com/2007/01/13/manastirea-sf-pantelimon/ Mănăstirea Sf. Pantelimon]
*[http://www.mountathos.gr/active~mode~en%7Bdd72195d-e217-46b5-b9dd-9b47d366b2dc%7DPrint.html Panteleimon]
+
* ro: [http://www.munteleathos.ro/SFPANTELIMON.HTM Mănăstirea Sf. Pantelimon], la munteleathos.ro
*[http://www.skiouros.net/voyages/2002/athos/_panteleimonos.en.html Panteleimonos - Παντελεημονος]
+
*ro: Ierom. Pimen de la Schitul Lacu, [http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Sfantul_Pantelimon Mănăstirea Sf. Pantelimon (Russikon)]
* http://www.munteleathos.ro/SFPANTELIMON.HTM
 
  
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
  
 +
[[el:Ιερά Μονή Αγίου Παντελεήμονος]]
 
[[en:St. Panteleimon's Monastery (Athos)]]
 
[[en:St. Panteleimon's Monastery (Athos)]]
 
[[fr:Monastère de Panteleimon]]
 
[[fr:Monastère de Panteleimon]]

Versiunea curentă din 30 aprilie 2016 18:00

Mănăstirea Sf. Pantelimon
Mănăstirea Sfântul Pantelimon
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată secolul al XI-lea, rectitorită în sec. al XIX-lea;
Ctitori Scarlat Callimachi, Alexandru al III-lea al Rusiei
Stareț Arhimandritul Ieremia
Mărime aprox. ~50 de vieţuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă, slavonă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii Bogorodiţa, Nea Thebais, alte trei schituri
Hramuri Sf. Pantelimon
Site web oficial


Mănăstirea Sfântul Pantelimon (în greacă: Άγιος Παντελεήμων) este una din cele 20 de mănăstiri din Muntele Athos, situată în sud-vestul peninsulei athonite. Mănăstirea este locuită de mai bine de două sute de ani de monahi de origine rusă, motiv pentru care este adesea numită "Rusikon" (Ρωσσικόν, Rossikon), adică "mănăstirea ruşilor". Mănăstirea are rangul al nouăsprezecelea în ordinea ierarhică a mănăstirilor atonite. Călugării trăiesc în viaţă de obşte. Hramul mănăstirii este Sfântul Pantelimon, 27 iulie.

Istorie

Existenţa unei mănăstiri în apropierea locaţiei actuale a mănăstirii este atestată de peste o mie de ani. Primele clădiri datează din secolul al XI-lea, din vremea împăratului bizantin Alexie I Comnenul (1081-1118).

Mănăstirea a fost reconstruită în secolul al XIII-lea, după un incendiu, cu sprijinul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) şi a domnitorilor sârbi. Mănăstirea a cunoscut perioade succesive de prosperitate economică şi de recesiune. De-a lungul secolelor, a fost locuită atât de monahi greci cât şi ruşi, numărul unora sau al altora crescând sau descrescând de la o perioadă la alta.

De-a lungul secolelor a fost sprijinită de principii sârbi, de mai mulţi domnitori români şi de împăraţii bizantini. În secolul al XVIII-lea, ea a primit mai multe danii de la domnitorii fanarioţi din ţările române, , între care Ioan Mavrocordat (domn al Munteniei 1716-1719), Constantin Racoviţă (domn al Moldovei 1749-1753 şi 1756-1757 şi al Munteniei 1753-1756, 1763-1764) sau Grigore al III-lea Ghica (domnitor al Moldovei 1764-1767, 1774-1777 şi al Munteniei 1768-1769)

Între anii 1812-1821, Scarlat Calimah, domnitor al Moldovei (1806, 1807-1810, 1812-1819) şi al Munteniei (1821) a rezidit din temelie biserica şi chiliile pe locul lor actual. Construcţia începuse din anul 1765. Pisania de la intrare îl arată pe Scarlat Calimah drept ctitor. Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat în piatră, purtând data de 1819, şi pe un turn de lângă trapeză. Catoliconul a fost construit tot în această perioadă, în stilul bisericilor atonite, şi a fost închinat Sfântului Pantelimon.

Din anul 1875, ruşii au devenit definitiv majoritari în mănăstirea Sf. Pantelimon, fiind pusă sub conducerea unor egumeni ruşi. În acelaşi ani, s-a stabilit printr-un decret ca slujbele din catolicon (biserica mare a mănăstirii) să fie ţinute atât în greacă cât şi în slavonă (limba bisericească a slavilor). În această perioadă,aceasta a devenit cea mai mare dintre mănăstirile de la Muntele Athos, numărând în 1903 peste 1440 de monahi. Se crede că la apogeul dezvoltării ei, mănăstirea număra peste 2000 de monahi. Între anii 1887-1888, mănăstirea a fost iarăşi refăcută de ţarul Rusiei, Alexandru al III-lea (1881-1894).

Mănăstirea are mai multe proprietăţi atât la Muntele Athos (între care 70 de paraclise, cinci chilii, metocul Chromitsa, schitul Bogorodiţa închinat Maicii Domnului, schitul Nea Thebais – Noua Tebaidă şi alte trei schituri), precum şi la Istanbul şi în Rusia. Mănăstirea arată ca o fortăreaţă, având clădirile cu mai multe etaje şi cupole înalte. Clopotele mănăstirii, cele mai mari din întreaga Grecie, au fost donate mănăstirii de ţarii ruşi. O aripă a mănăstirii a fost distrusă de un incendiu în anul 1968.

În prezent, în mănăstirea propriu-zisă mai vieţuiesc doar câteva zeci de monahi ruşi, precum şi câţiva călugări români.

Odoare

Mănăstirea Sf. Pantelimon adăposteşte mai multe odoare de preţ. Între acestea se găsesc mai multe icoane portabile, precum şi veşminte şi alte obiecte liturgicecruci, engolpioane, potire şi Evangheliare, majoritatea în stil rusesc.

Sfinte Moaşte

Printre sfintele moaşte care se găsesc în această mare mănăstire se află:

  • Capul Sf. Pantelimon;
  • părticele din moaştele Sf. Iosif, logodnicul Maicii Domnului;
  • capul Sfântului Mucenic Ștefan cel Nou;
  • capul Sfântului Siluan Athonitul,
  • o părticică din moaştele Sfintei Mucenițe Paraschevi (alta decât Sfânta Parascheva de la Iaşi);
  • o părticică din moaştele Sf. Apostol Toma;
  • o bucată din piatra care a fost pe mormântul Domnului.

Icoane

Între icoanele mai cunoscute mănăstirii se află icoana făcătoare de minuni a sfântului ocrotitor al mănăstirii, Sf. Pantelimon.

Biblioteca

Biblioteca mănăstirii cuprinde peste 20.000 de volume tipărite, atât în limba slavonă cât şi în greacă. Se mai găsesc aici 1920 de manuscrise în limba greacă şi în slavonă, între care 24 de evanghelii pe pergament din secolele XI-XV, 69 de manuscrise pe pergament cuprinzând diferite materii bisericeşti datând din sec. XI-XIV şi 126 de manuscrise de muzică bisericească din sec. XIII-lea.

Sfinţi şi părinţi duhovniceşti

Între sfinţii şi părinţii duhovniceşti care s-au nevoit aici, îi amintim pe:

Surse

Legături externe