Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
→Istorie: corect. leg. int.
Din anul 1875, ruşii au devenit definitiv majoritari în mănăstirea Sf. Pantelimon, fiind pusă sub conducerea unor egumeni ruşi. În acelaşi ani, s-a stabilit printr-un decret ca slujbele din [[catolicon]] (biserica mare a mănăstirii) să fie ţinute atât în greacă cât şi în [[slavonă]] (limba bisericească a slavilor). În această perioadă,aceasta a devenit cea mai mare dintre mănăstirile de la Muntele Athos, numărând în 1903 peste 1440 de monahi. Se crede că la apogeul dezvoltării ei, mănăstirea număra peste 2000 de monahi. Între anii 1887-1888, mănăstirea a fost iarăşi refăcută de ţarul Rusiei, Alexandru al III-lea (1881-1894).<br />
Mănăstirea are mai multe proprietăţi atât la Muntele Athos (între care 70 de [[paraclisCapelă|paraclise]]e, cinci [[chilie|chilii]], metocul Chromitsa, [[schit]]ul Bogorodiţa închinat Maicii Domnului, schitul Nea Thebais – Noua Tebaidă şi alte trei schituri), precum şi la Istanbul şi în Rusia. Mănăstirea arată ca o fortăreaţă, având clădirile cu mai multe etaje şi cupole înalte. Clopotele mănăstirii, cele mai mari din întreaga Grecie, au fost donate mănăstirii de ţarii ruşi. O aripă a mănăstirii a fost distrusă de un incendiu în anul 1968. <br />
În prezent, în mănăstirea propriu-zisă mai vieţuiesc doar câteva zeci de monahi ruşi, precum şi câţiva călugări români.
