Mănăstirea Polovragi (Gorj, România)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.


Mănăstirea Polovragi, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este o mănăstire de maicii, monument arhitectonic din Ţara Românească de secol al XVII-lea.

Si la Polovragi a existat o puternica miscare culturala. Si astazi manastirea adaposteste peste 3000 de volume in limbile româna, slavona si greaca. Printre ele se afla carti rare, manuscrise de muzica psaltica. Alaturi de carti se gaseste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, totalizând peste 650 de exemplare, provenind din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.

Amplasare

Manastirea Polovragi este asezata intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, in apropierea Cheilor Oltetului, intr-o livada cu pomi fructiferi si castani comestibili, amintind de clima blânda a manastirilor Tismana si Bistrita. Este aproape de Peştera Polovragi, pe care a şi administrat-o timp de 300 de ani.

Istoric

Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitori de început ai acestui lăcaş sunt Radu si Pătru, fiii lui Danciul Zamona, menţionaţi intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481). Timp de peste un secol si jumătate, documentele nu mai pomenesc nimic despre acest sfânt lăcas, pentru ca în anul 1645, satul Polovragi să fie în stăpânirea lui Danciu Pârâianu, fiul lui Hamza. Danciu Pârâianu a zidit biserica pe vechile temelii, asa cum se proceda frecvent în epocă, păstrând partea cea bună a acestora. După Danciul Pârâianu şi înaintaşii acestuia, Constantin Brâncoveanu poate fi socotit, al treilea ctitor al Mănăstirii Polovragi. Pictura bisericii este deosebit de valoroasă atât în ceea ce priveşte iconografia cât şi execuţia tehnică. Ea a fost executată în anul 1713 de Constantin Zugravul. De o parte şi de alta a intrării în pridvor se pot admira cele două reprezentări, iconografice, unice în ţara noastră ale mănăstirilor româneşti închinate la Sfântul Munte Athos. Chiliile şi celelalte încăperi ale mănăstirii sunt orânduite în jurul bisericii pe laturile de est, sud şi vest, formând alături de zidul de incintă de pe latura de nord o adevărată cetate de apărare. Intrarea în incintă se realizează pe latura de sud printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalţă clopotniţa ridicată în epoca lui Constantin Brâncoveanu. Printr-o poartă din zidul nordic al incintei mănăstirii se pătrunde în cea de-a doua incintă unde se află bolniţa, ctitorie a egumenului Lavrentie, la 1732, fiind pictată la 1738 de Gheorgheie şi Ionu - zugravi.

Arhitectură

Mănăstirea este construită sub formă de cetate rectangulară, în stil bizantin.

Biserica manastirii Polovragi este construita in stil bizantin, având forma trilobata, realizata intr-o simetrie proportionata. De remarcat este catapeteasma executata din lemn de tei, o adevarata capodopera a vechii sculpturi românesti, având o bogata ornamentatie cu impletituri florale.

Biserica manastirii Polovragi este inconjurata de chilii, formând o puternica cetate de aparare. In ea se patrunde printr-o poarta masiva deasupra careia se inalta clopotnita. Ca toate marile manastiri ortodoxe si Polovragiul are in preajma ei o biserica pentru satisfacerea dorintelor sufletesti numita biserica bolnita, construita in anul 1732.

Iconografie

Pictura bisericii, desi asemanatoare cu cea de la Hurez, fiind opera comuna a unor pictori renumiti, are caracteristici proprii, cu valoare de prototip.

In exterior, deasupra arcadei mijlocii a pridvorului gasim icoana "Acoperamântul Maicii Domnului", executata in anul 1713 de zugravul Constantin.

Pictura interioara, pastrata intacta, are o mare valoare artistica. Coloritul, pe fond albastru, are nuante armonioase si sobre.

Galerie foto

Bibliografie

  • Veniamin Nicolae, "Ctitoriile lui Matei Basarab", Bucureşti, 1982.

Surse