Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Plumbuita

3 octeți adăugați, 28 februarie 2020 20:11
m
Istoric
Prima atestare documentară se referă la anul 1560, când Petru cel Tânăr (Domn al Țării Românești între 1559-1568, fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei Chiajna) începe ridicarea acestui sfânt lăcaș, cu hramul ''Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul''. Mai exact, la la 1 iulie 1564, Petru cel Tânăr întărea printr-un hrisov domnesc stăpânirea mănăstirii, încă în construcție, asupra unui loc din apropiere.<ref name=plumbuita>[https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/exarhat/manastiri/manastirea-plumbuita Arhiepiscopia Bucureștilor: ''Mănăstirea Plumbuita''], accesat la 20 februarie 2020</ref>
Lucrările de construcție continuă și în timpul urmașului său la tron, Alexandru al II-lea Mircea (1568–1577, cel care a ctitorit și [[Mănăstirea Radu Vodă]] din București),.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești'', 1908, p. 80.</ref> În 1573, se înființează la Mănăstirea Plumbuita prima tiparniță din București, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea.<ref>[https://basilica.ro/hram-la-manastirea-plumbuita/ Hram la Mănăstirea Plumbuita], 22 iunie 2011, ''Basilica.ro'', accesat la 28 februarie 2020</ref> Aceasta era a treia tiparniță înființată în Țara Românească, după cea a [[ieromonah]]ului Macarie, înființată în 1508 la [[Mănăstirea Dealu]] de [[Radu cel Mare]] și după cea întemeiată în 1544 sub Radu Paisie (1535-1545) la Târgoviște, condusă de logofătul Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf [[diacon]]ul Coresi. Primele cărți tipărite la Plumbuita au fost un [[Tetravanghel]] și o [[Psaltire]].
Lucrările de construcție sunt terminate abia în timpul domniei lui Mihnea al II-lea ''Turcitul'' (1577-1583). În 1585, acesta din urmă închină așezământul [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)|Mănăstirii Xiropotamu]], de la [[Muntele Athos]], printr-un hrisov emis la 21 octombrie din acel an, deschizând astfel lungul șir al [[egumen]]ilor greci a căror conducere lipsită de interes a influențat dramatic destinele ctitoriei, mănăstirea căzând în paragină, mai ales după evenimentele din 1595, când Sinan Pașa cucerește Bucureștiul, și după incendiul din 1614.<ref name=plumbuita/>
14.991 de modificări

Meniu de navigare