Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Pasărea

13 octeți adăugați, 27 august 2020 04:39
m
fără descrierea modificării
|hramuri=[[Sfânta Treime]],<br/>[[Adormirea Maicii Domnului]] ([[15 august]])
|site=http://www.manastireapasarea.ro/index.html
|}}'''Mănăstirea Pasărea''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]iţe ițe din România, situată în comuna Brăneşti, județul Ilfov, la circa 30 km est de București.<br/>
Important monument istoric și de artă, Mănăstirea Pasărea a fost ctitorită la începutul secolului al XIX-lea pe malul Lacului Pustnicu și la marginea pădurii Pustnicu, parte din ceea ce erau odinioară Codrii Vlăsiei.
==Istoric==
Prima atestare documentară a mânăstirii datează din anul 1813, când aici se afla o biserică de lemn ridicată de [[arhimandrit]]ul Timotei, [[stareţstareț]]ul de atunci al [[Mănăstirea Cernica|Mănăstirii Cernica]].
Legenda ctitoririi Mănăstirii Pasărea este foarte grăitoare în ce priveşte creştinismul poporului român şi, probabil, foarte apropiată de adevărul istoric. Se spune că pe la începutul veacului al XIX-lea stareţul starețul Mănăstirii Cernica, Arhimandritul Timotei, a fost rugat de trei călugăriţe călugărițe să le facă şi lor un mic [[schit]] în pădurile din jur. Stareţul Starețul Timotei a pornit cu rugăciune alături de ele prin desişul codrului. Pe cale, tot timpul i-a însoţit însoțit o pasăre care zbura din copac în copac şi ciripea într-un fel aparte. Când au ajuns la locul unde se află actuala mănăstire, pasărea s-a aşezat pe un stejar bătrân şi ciripea din ce în ce mai tare şi mai duios, parcă de teamă ca nu cumva să nu fie obsevatăobservată. La tulpina stejarului era şi un muşuroi mare de furnici. Atunci stareţul starețul Timotei, îndemnat de [[Duhul Sfânt]] a înfipt toiagul său în pământ şi a zis: "Aici „Aici să fie altarul bisericii!", apoi a binecuvântat locul acesta şi întorcându-se către maici le-a spus: "Să „Să înmulţiţi înmulțiți ca furnicile acestea!". De la acea pasăre care i-a călăuzit prin Codrul Vlăsiei, primul schit care s-a înfiinţat înființat aici s-a numit "''Pasărea''", denumire ce se păstrează şi astăzi.
Fapt este că în [[pisanie|pisania]] [[Biserica|Bisericii]] [[Sfânta Treime]] de la Mănăstirea Pasărea scrie:
:''Cu ajutorul preaputernicului Dumnezeu cel în Treime slăvit, s-a clădit din temelie acest sfânt schit de călugăriţe călugărițe numit Pasărea în 1813 de Cucernicia Sa părintele Timotei – arhimandrit la Cernica - în numele Sfintei de Viaţă Viață Făcătoarei Treimi, iar în anul 1838, ianuarie 11, zdrobindu-se biserica de cutremurul ce s-au întâmplat, iar în anul 1846 s-au dărâmat aceea şi s-au ridicat aceasta din temelie, de Cucernicia Sa părintele Calinic – arhimandrit la Cernica - cu ajutorul de la creştini şi prin osârdia cucernicei maici Domnica, stareţastareța, iar îngrijitor fiind în tot lucrul cuviosul Iachint ieromonahul din Cernica, în zilele binecredinciosului Domn Gheorghe Dimitrie Bibescu voievod, iar arhiepiscop fiind p(rea) s(finţiafinția) sa Neofit Mitropolit. 1847, noiembrie 2.''
Mai târziu, între anii 1846-1847, a fost zidită biserica mare a mânăstirii, având hramul [[Sfânta Treime]]; ctitor a fost [[Sfânt]]ul [[Ierarh]] [[Calinic de la Cernica]]. Pictura (frescă în stil neobizantin) a fost realizată de pictori aduşi de la [[Muntele Athos]]. [[Iconostas|Catapeteasma]] bisericii este realizată din lemn de tei sculptat, iar [[icoană|icoanele]] împărăteşti sunt deosebite, fiind pictate şi îmbrăcate în argint aurit.<br/> Biserica din cimitirul mânăstirii, cu hramul [[Adormirea Maicii Domnului]], construită în 1834, a fost pictată de Nicolae Polcovnicu şi ucenicii săi în anul 1838. Clopotniţa Clopotnița mănăstirii, aflată la intrarea în incintă, are 25 m înălţimeînălțime.
==Mănăstirea Pasărea în prezent==
În fosta trapeză a mânăstirii este acum amenajat un muzeu. Colecţiile Colecțiile sale cuprind icoane de lemn din secolul al XVIII-lea (şcoala grecească şi şcoala italiană cu influenţe influențe greceşti), icoane pe sticlă din Ţara țara Românească, icoane îmbrăcate în argint, icoane din Palestina, cruci din aur filigranat şi sidef, evanghelii şi cărţi cărți vechi bisericeşti, goblenuri din secolul al XIX-lea. O piesă rară adăpostită de acest muzeu este şi o stampă-acuarelă a pictorului Carol Popp de Szathmáry, reprezentându-l pe Regele Carol I participând la slujba religioasă (de altfel, Carol I a făcut donaţii donații acestei mănăstiri, printre care o candelă de argint şi un [[Veşminte|veşmânt]] [[preot|preoţescpreoțesc]], care se află, de asemenea, în muzeu).<br/>
O parte din monumentele funerare din cimitirul mânăstirii sunt opere ale sculptorilor Ghorghe Anghel şi Carol Storck şi ale arhitectului Heidewich. <br/>Datorită marii valori istorice și artistice, Mănăstirea Pasărea a fost declarată în 1955 monument istoric.
În 1990, în mănăstire a fost ctitorită o ''bolniță'' – cămin, unde sunt îngrijiți la ora actuală cam 50 de bătrâni. Tot aici se află în construcție noua clădire a Seminarului [[monah]]al, care funcționează deocamdată într-o clădire din comuna Brănești.
În anul 2002, când s-au făcut reparaţii reparații capitale ale construcţiilor construcțiilor de aici, mănăstirii i-au mai fost adăugate încă două clădiri.
Mănăstirea Pasărea este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''IF-II-a-B-15301''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 10 octombrie 2012</ref>
14.991 de modificări

Meniu de navigare