Mănăstirea Pantocrator (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Ctitori români: modificări de stil şi diacritice)
(el)
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 1: Linia 1:
'''Mănăstirea Pantocrator''' este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]]. [[Mănăstire]]a se situează în partea de nord-est (lângă [[Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)|Mănăstirea Stavronichita]]) a peninsulei Muntelui Athos, şi este a şaptea în ordinea ierarhică athonită. Ca la mai toate mănăstirile şi [[schit]]urile din Athos, şi la Pantocrator este [[viaţă de obşte]].<br>
+
'''Mănăstirea Pantocrator''' este una din cele douăzeci de mănăstiri de la [[Muntele Athos]]. [[Mănăstire]]a se situează în partea de nord-est (lângă [[Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)|Mănăstirea Stavronichita]]) a peninsulei Muntelui Athos, și este a șaptea în ordinea ierarhică athonită. Ca la mai toate mănăstirile și [[schit]]urile din Athos, și la Pantocrator este [[viață de obște]].<br>
Are 8 [[paraclis]]e în interior şi 7 în exterior.
+
Are opt [[Capelă|paraclise]] în interior și șapte în exterior.
  
 
==Istoric==
 
==Istoric==
===Întemeiere şi construcţie===
+
===Întemeiere și construcție===
Mănăstirea a fost fondată pe la anul 1357 de Alexie Stratopedarcul şi Ioan Primikerios, care sunt amândoi înmormântaţi acolo.
+
Mănăstirea a fost fondată pe la anul 1357 de Alexie Stratopedarcul și Ioan Primikerios, care sunt amândoi înmormântați acolo.
Aceasta a fost construită pe ruinele mănăstirii ''Ravdouchou'', care fusese jefuită de piraţi în perioada ocupaţiei francilor (după cucerirea din 1204 a [[Constantinopol]]ului de către latini).
+
Aceasta a fost construită pe ruinele mănăstirii ''Ravdouchou'', care fusese jefuită de pirați în perioada ocupației francilor (după cucerirea din 1204 a [[Constantinopol]]ului de către latini).
  
[[Biserica]] principală a mănăstirii (''katholikonul''), care datează din secolul al XIV-lea, are [[praznic|hramul]] [[Schimbarea la Faţă]] a [[Mântuitorul]]ui. Datorită locului foarte strâmt, biserica este relativ mică. Este construită în stil athonit şi are fresce pictate de artişti ai „şcolii macedonene”. Picturile murale au fost restaurate în 1854 de către pictorul Matheos din Naousa.
+
[[Biserica]] principală a mănăstirii (''katholikonul''), care datează din secolul al XIV-lea, are [[praznic|hramul]] [[Schimbarea la Față]] a [[Mântuitorul]]ui. Datorită locului foarte strâmt, biserica este relativ mică. Este construită în stil athonit și are fresce pictate de artiști ai „școlii macedonene”. Picturile murale au fost restaurate în 1854 de către pictorul Matheos din Naousa.
  
Trapeza mănăstirii a fost construită în anul 1841. Mănăstirea mai are opt [[paraclis]]e în interiorul zidului de incintă şi altele şapte în exterior, plasate printre numeroasele colibe ale [[pustnic]]ilor. De asemenea, [[schit]]ul „Sf. [[Ilie Tesviteanul]]” aparţine tot de mănăstirea Pantocrator.
+
Trapeza mănăstirii a fost construită în anul 1841. Mănăstirea mai are opt [[Capelă|paraclise]] în interiorul zidului de incintă și altele șapte în exterior, plasate printre numeroasele colibe ale [[pustnic]]ilor. De asemenea, [[schit]]ul „Sf. [[Ilie Tesviteanul]]” aparține tot de mănăstirea Pantocrator.
  
 
Mănăstirea Pantocrator a fost grav afectată de un incendiu izbucnit în anul 1773, dar a fost reparată de către Chiril, mai marele sacristiei.<br>
 
Mănăstirea Pantocrator a fost grav afectată de un incendiu izbucnit în anul 1773, dar a fost reparată de către Chiril, mai marele sacristiei.<br>
Linia 15: Linia 15:
  
 
===Ctitori români===
 
===Ctitori români===
O perioadă, după ce a fost afectată de un cutremur puternic, mănăstirea Pantocrator a stat multă vreme pustie. A fost reparată însă de către unii români evlavioşi. Astfel, Banul Gavril din Ţara Românească, împreună cu alţi boeri creştini au refăcut-o, au zugrăvit-o şi au împodobit-o frumos. Tot ei trimeteau ulterior bani pentru întreţinerea [[monah]]ilor. Mănăstirii Pantocrator i-a fost închinată Mănăstirea Căscioarele (actualmente în judeţul Giurgiu, România).
+
O perioadă, după ce a fost afectată de un cutremur puternic, mănăstirea Pantocrator a stat multă vreme pustie. A fost reparată însă de către unii români evlavioși. Astfel, Banul Gavril din Ţara Românească, împreună cu alți boeri creștini au refăcut-o, au zugrăvit-o și au împodobit-o frumos. Tot ei trimeteau ulterior bani pentru întreținerea [[monah]]ilor. Mănăstirii Pantocrator i-a fost închinată Mănăstirea Căscioarele (actualmente în județul Giurgiu, România).
  
Aci a vieţuit [[călugăr]]ul malorus [[Paisie Velicicovschi]] (Cuviosul „''Paisie de la Neamţ''”, + 1794), reorganizatorul vieţii monahale din Moldova.
+
Aci a viețuit [[călugăr]]ul malorus [[Paisie Velicicovschi]] (Cuviosul „''Paisie de la Neamț''”, + 1794), reorganizatorul vieții monahale din Moldova.
  
 
==Odoare==
 
==Odoare==
===Cărţi şi manuscrise===
+
===Cărți și manuscrise===
În biblioteca Pantocratorului se găsesc circa 350 codici, două pergamente liturgice şi 3500 de cărţi. Câţiva codici au fost furaţi în ultimii ani.  
+
În biblioteca Mănăstirii Pantocrator se găsesc circa 350 codice, două pergamente liturgice și 3500 de cărți. Câteva codice au fost însă furate în ultimii ani.  
  
Se găsesc mai găsesc: o [[evanghelie]] scrisă pe pergament foarte mărunt cu litere aurite, de către, [[Ioan Colibaşu]] în secolul al XIII-lea, o [[psaltire]] cu 12 miniaturi, care se păstrează în sfântul [[altar]]. Tot pe pergament foarte vechi se găsesc 66 manuscrise cuprinzând materii din sec. XI-XIV-lea.  
+
Se mai găsesc în bibliotecă: o [[evanghelie]] pe pergament, scrisă foarte mărunt cu litere aurite de către [[Ioan Colibașul]] în secolul al XIII-lea și o [[psaltire]] cu 12 miniaturi, care se păstrează în sfântul [[altar]]. Tot pe pergament foarte vechi se găsesc 66 manuscrise cuprinzând scrieri din secolele XI-XIV.
  
 
===Icoane===
 
===Icoane===
Pe lângă [[veşminte]] şi alte [[obiecte liturgice]], mănăstirea deţine [[icoană|icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] zisă „''Gherontissa''” (bătrâna), îmbrăcată în argint de către Filaret mitropolitul Moscovei.
+
Pe lângă [[veșminte]] și alte [[obiecte liturgice]], mănăstirea deține [[icoană|icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] zisă „''Gherontissa''” (bătrâna), îmbrăcată în argint de către Filaret mitropolitul Moscovei.
  
Cu aceasta icoană „Gherontissa” s-a întâmplat următoarea minune: [[stareţ]]ul, care era grav bolnav la pat, a trimis vorbă [[preot]]ului care făcea liturghia să termine slujba mai repede şi să vină să-l împărtăşească. Preotul însă nu a ascultat, gândindu-se că stareţul va mai trăi până când va termina slujba şi nu s-a grăbit. Atunci Maica Domnului a strigat din această icoană, spunându-i să asculte cuvântul stareţului. Preotul, înfricoşat, a terminat slujba cât a putut de repede şi s-a dus şi l-a împărtăşit pe stareţ, după care stareţul s-a săvârşit în pace.
+
Cu aceasta icoană „Gherontissa” s-a întâmplat următoarea minune: [[stareț]]ul, care era grav bolnav la pat, a trimis vorbă [[preot]]ului care făcea liturghia să termine slujba mai repede și să vină să-l împărtășească. Preotul însă nu a ascultat, gândindu-se că starețul va mai trăi până când va termina slujba și nu s-a grăbit. Atunci Maica Domnului a strigat din această icoană, spunându-i să asculte cuvântul starețului. Preotul, înfricoșat, a terminat slujba cât a putut de repede și s-a dus și l-a împărtășit pe stareț, după care starețul s-a săvârșit în pace.
  
===Moaşte===
+
===Moaște===
Sfinte [[moaşte]] care se află la Mănăstirea Pantocrator:
+
Sfinte [[moaște]] care se află la Mănăstirea Pantocrator:
 
* Un deget de la piciorul Sf. [[Ioan Botezătorul]]
 
* Un deget de la piciorul Sf. [[Ioan Botezătorul]]
 
* Piciorul cu pulpa Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Andrei (cel Întâi chemat)]]
 
* Piciorul cu pulpa Sf. [[Apostol]] [[Apostolul Andrei (cel Întâi chemat)|Andrei (cel Întâi chemat)]]
Linia 37: Linia 37:
 
* Capul Sf. [[Ioan cel Milostiv]]
 
* Capul Sf. [[Ioan cel Milostiv]]
 
* Capul Sf. [[Teodor Stratilat]]
 
* Capul Sf. [[Teodor Stratilat]]
* Părticele din moaştele Sf. arhidiacon [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], a Sf. [[Ignatie Teoforul|Ignatie]], a Sf. apostol [[Apostolul Tit|Tit]] şi a Sf. [[Constantin cel Mare]].
+
* Părticele din moaștele Sf. arhidiacon [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], a Sf. [[Ignatie Teoforul|Ignatie]], a Sf. apostol [[Apostolul Tit|Tit]] și a Sf. [[Constantin cel Mare]].
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
Linia 47: Linia 47:
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
 
[[Categorie:Muntele Athos]]
  
 
+
[[el:Ιερά Μονή Παντοκράτορος]]
 
[[en:Pantokrator Monastery (Athos)]]
 
[[en:Pantokrator Monastery (Athos)]]
 
[[fr:Monastère du Pantocrator (Mont Athos)]]
 
[[fr:Monastère du Pantocrator (Mont Athos)]]

Versiunea curentă din 30 aprilie 2016 17:46

Mănăstirea Pantocrator este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos. Mănăstirea se situează în partea de nord-est (lângă Mănăstirea Stavronichita) a peninsulei Muntelui Athos, și este a șaptea în ordinea ierarhică athonită. Ca la mai toate mănăstirile și schiturile din Athos, și la Pantocrator este viață de obște.
Are opt paraclise în interior și șapte în exterior.

Istoric

Întemeiere și construcție

Mănăstirea a fost fondată pe la anul 1357 de Alexie Stratopedarcul și Ioan Primikerios, care sunt amândoi înmormântați acolo. Aceasta a fost construită pe ruinele mănăstirii Ravdouchou, care fusese jefuită de pirați în perioada ocupației francilor (după cucerirea din 1204 a Constantinopolului de către latini).

Biserica principală a mănăstirii (katholikonul), care datează din secolul al XIV-lea, are hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului. Datorită locului foarte strâmt, biserica este relativ mică. Este construită în stil athonit și are fresce pictate de artiști ai „școlii macedonene”. Picturile murale au fost restaurate în 1854 de către pictorul Matheos din Naousa.

Trapeza mănăstirii a fost construită în anul 1841. Mănăstirea mai are opt paraclise în interiorul zidului de incintă și altele șapte în exterior, plasate printre numeroasele colibe ale pustnicilor. De asemenea, schitul „Sf. Ilie Tesviteanul” aparține tot de mănăstirea Pantocrator.

Mănăstirea Pantocrator a fost grav afectată de un incendiu izbucnit în anul 1773, dar a fost reparată de către Chiril, mai marele sacristiei.
Daunele provocate de un alt incendiu, în 1948, au fost reparate de către Serviciul de restaurare din Grecia.

Ctitori români

O perioadă, după ce a fost afectată de un cutremur puternic, mănăstirea Pantocrator a stat multă vreme pustie. A fost reparată însă de către unii români evlavioși. Astfel, Banul Gavril din Ţara Românească, împreună cu alți boeri creștini au refăcut-o, au zugrăvit-o și au împodobit-o frumos. Tot ei trimeteau ulterior bani pentru întreținerea monahilor. Mănăstirii Pantocrator i-a fost închinată Mănăstirea Căscioarele (actualmente în județul Giurgiu, România).

Aci a viețuit călugărul malorus Paisie Velicicovschi (Cuviosul „Paisie de la Neamț”, + 1794), reorganizatorul vieții monahale din Moldova.

Odoare

Cărți și manuscrise

În biblioteca Mănăstirii Pantocrator se găsesc circa 350 codice, două pergamente liturgice și 3500 de cărți. Câteva codice au fost însă furate în ultimii ani.

Se mai găsesc în bibliotecă: o evanghelie pe pergament, scrisă foarte mărunt cu litere aurite de către Ioan Colibașul în secolul al XIII-lea și o psaltire cu 12 miniaturi, care se păstrează în sfântul altar. Tot pe pergament foarte vechi se găsesc 66 manuscrise cuprinzând scrieri din secolele XI-XIV.

Icoane

Pe lângă veșminte și alte obiecte liturgice, mănăstirea deține icoana Maicii Domnului zisă „Gherontissa” (bătrâna), îmbrăcată în argint de către Filaret mitropolitul Moscovei.

Cu aceasta icoană „Gherontissa” s-a întâmplat următoarea minune: starețul, care era grav bolnav la pat, a trimis vorbă preotului care făcea liturghia să termine slujba mai repede și să vină să-l împărtășească. Preotul însă nu a ascultat, gândindu-se că starețul va mai trăi până când va termina slujba și nu s-a grăbit. Atunci Maica Domnului a strigat din această icoană, spunându-i să asculte cuvântul starețului. Preotul, înfricoșat, a terminat slujba cât a putut de repede și s-a dus și l-a împărtășit pe stareț, după care starețul s-a săvârșit în pace.

Moaște

Sfinte moaște care se află la Mănăstirea Pantocrator:

Legături externe