Mănăstirea Pantocrator (Muntele Athos)

Mănăstirea Pantocrator este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos. Mănăstirea se situează în partea de nord-est (lângă Mănăstirea Stavronichita) a peninsulei Muntelui Athos, şi este a şaptea în ordinea ierarhică athonită. Ca la mai toate mănăstirile şi schiturile din Athos, şi la Pantocrator este viaţă de obşte.
Are 8 paraclise în interior şi 7 în exterior.

Istoric

Întemeiere şi construcţie

Mănăstirea a fost fondată pe la anul 1357 de Alexie Stratopedarcul şi Ioan Primikerios, care sunt amândoi înmormântaţi acolo. Aceasta a fost construită pe ruinele mănăstirii Ravdouchou, care fusese jefuită de piraţi în perioada ocupaţiei francilor (după cucerirea din 1204 a Constantinopolului de către latini).

Biserica principală a mănăstirii (katholikonul), care datează din secolul al XIV-lea, are hramul Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. Datorită locului foarte strâmt, biserica este relativ mică. Este construită în stil athonit şi are fresce pictate de artişti ai „şcolii macedonene”. Picturile murale au fost restaurate în 1854 de către pictorul Matheos din Naousa.

Trapeza mănăstirii a fost construită în anul 1841. Mănăstirea mai are opt paraclise în interiorul zidului de incintă şi altele şapte în exterior, plasate printre numeroasele colibe ale pustnicilor. De asemenea, schitul „Sf. Ilie Tesviteanul” aparţine tot de mănăstirea Pantocrator.

Mănăstirea Pantocrator a fost grav afectată de un incendiu izbucnit în anul 1773, dar a fost reparată de către Chiril, mai marele sacristiei.
Daunele provocate de un alt incendiu, în 1948, au fost reparate de către Serviciul de restaurare din Grecia.

Ctitori români

O perioadă, după ce a fost afectată de un cutremur puternic, mănăstirea Pantocrator a stat multă vreme pustie. A fost reparată însă de către unii români evlavioşi. Astfel, Banul Gavril din Ţara Românească, împreună cu alţi boeri creştini au refăcut-o, au zugrăvit-o şi au împodobit-o frumos. Tot ei trimeteau ulterior bani pentru întreţinerea monahilor. Mănăstirii Pantocrator i-a fost închinată Mănăstirea Căscioarele (actualmente în judeţul Giurgiu, România).

Aci a vieţuit călugărul malorus Paisie Velicicovschi (Cuviosul „Paisie de la Neamţ”, + 1794), reorganizatorul vieţii monahale din Moldova.

Odoare

Cărţi şi manuscrise

În biblioteca Mănăstirii Pantocrator se găsesc circa 350 codice, două pergamente liturgice şi 3500 de cărţi. Câteva codice au fost însă furate în ultimii ani.

Se mai găsesc în bibliotecă: o evanghelie pe pergament, scrisă foarte mărunt cu litere aurite de către Ioan Colibaşul în secolul al XIII-lea şi o psaltire cu 12 miniaturi, care se păstrează în sfântul altar. Tot pe pergament foarte vechi se găsesc 66 manuscrise cuprinzând scrieri din secolele XI-XIV.

Icoane

Pe lângă veşminte şi alte obiecte liturgice, mănăstirea deţine icoana Maicii Domnului zisă „Gherontissa” (bătrâna), îmbrăcată în argint de către Filaret mitropolitul Moscovei.

Cu aceasta icoană „Gherontissa” s-a întâmplat următoarea minune: stareţul, care era grav bolnav la pat, a trimis vorbă preotului care făcea liturghia să termine slujba mai repede şi să vină să-l împărtăşească. Preotul însă nu a ascultat, gândindu-se că stareţul va mai trăi până când va termina slujba şi nu s-a grăbit. Atunci Maica Domnului a strigat din această icoană, spunându-i să asculte cuvântul stareţului. Preotul, înfricoşat, a terminat slujba cât a putut de repede şi s-a dus şi l-a împărtăşit pe stareţ, după care stareţul s-a săvârşit în pace.

Moaşte

Sfinte moaşte care se află la Mănăstirea Pantocrator:

• Un deget de la piciorul Sf. Ioan Botezătorul
• Piciorul cu pulpa Sf. Apostol Andrei (cel Întâi chemat)
• Scutul Sf. Mercurie
• Capul Sf. Ioan cel Milostiv
• Capul Sf. Teodor Stratilat
• Părticele din moaştele Sf. arhidiacon Ştefan, a Sf. Ignatie, a Sf. apostol Tit şi a Sf. Constantin cel Mare.

Legături externe

• Pantokrator Greek Ministry of Culture
• Pantokrator-Mount Athos
• http://munteleathos.ro/PANTOCRATOR.HTM