Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Mănăstirea Pângărați (județul Neamț)

Versiunea din 8 septembrie 2008 09:47, autor: Marilena (Discuție | contribuții) (Pagină nouă: Aflată în Judeţul Neamţ, Mănăstirea Pângăraţi este ctitorie voievodală a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a lui Alexandru Lăpuşneanu. Numele sfintei mănăstiri provin...)
(dif) ← Versiunea anterioară | Versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Aflată în Judeţul Neamţ, Mănăstirea Pângăraţi este ctitorie voievodală a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a lui Alexandru Lăpuşneanu.

Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi vieţuitor al acestor locuri. Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost cuviosul Simeon, despre care se spune că a fost şi primul duhovnic al Sf. Ştefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construieşte prima biserică din lemn şi un corp de chilii. Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângăraţi este Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir de care se leagă numele domnului Alexandru Lăpuşneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către ieromonahul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească biserică aici. După multe ezitări datorită locului abrupt şi ispitelor diavoleşti, Lăpuşneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfinţirea bisericii s-a făcut în 1560, după cum istoriseşte cuviosul Amfilohie.După 1642 s-a înălţat turnul clopotniţă de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbuşit în anul 1996. Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângăraţi, datează de la 9 iulie 1577, anterior folosindu-se denumirile "Schitul lui Simeon", şi "Mănăstirea lui Amfilohie".Viaţa monahală a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost trasformată în preajma rîzboiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viaţă obştii de călugări de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de staţiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale. Obştea monahală s-a reînfiinţat în 1989 şi păstrează până în zilele noastre tradiţia înaltei trăiri duhovniceşti din această vatră a Ortodoxiei. La ora actuală, o nouă biserică cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh" şi "Duminica Sfinţilor Români" primeşte cu ocazia fiecărei slujbe oaspeţi din toate colţurile ţării. Este una dintre cele mai mari şi mai frumoase biserici în care am ascultat slujba Sfintei Liturghii. Mănăstirea Pângăraţi deţine şi o frumoasă colecţie bisericească.