Mănăstirea Pângărați (județul Neamț): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(actualizare referință)
m (Sîmbotin a redenumit pagina Mănăstirea Pângărați (Neamț, România) în Mănăstirea Pângărați (județul Neamț): compromis pentru localizare)
 
(Nicio diferență)

Versiunea curentă din 21 noiembrie 2018 20:18

Mănăstirea Pângărați
Biserica Mănăstirii Pângărați
Jurisdicție Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Tip călugări
Înființată secolul al XV-lea
Ctitori voievozii Ștefan cel Mare și Sfânt și Alexandru Lăpușneanu
Stareț Protosinghel Teofil Lefter
Mărime aprox.
Localizare   comuna Pângărați,
județul Neamț
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români
Site web oficial http://www.manastireapangarati.ro

Mănăstirea Pângărați, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, este o veche mănăstire ortodoxă din Moldova, ctitorie voievodală a lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a lui Alexandru Lăpușneanu. Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi viețuitor al acestor locuri.

Acest sfânt lăcaș este amplasat pe raza comunei Pângărați din județul Neamț, pe valea pârâului Pângărați, afluent al Bistriței, la circa 15 km vest de municipiul Piatra Neamț. Mănăstirea Pângărați este inclusă în Lista monumentelor istorice din România (LMI), având codul de clasificare NT-II-a-A-10637.[1]

Istoric

Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost cuviosul Simeon, despre care se spune că a fost și primul duhovnic al Sf. Ștefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construiește prima biserică din lemn și un corp de chilii.

Mănăstirea Pângărați, biserica veche

Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângărați este Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, de care se leagă numele voievodului Alexandru Lăpușneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către ieromonahul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească biserică aici. După multe ezitări datorită locului abrupt și ispitelor diavolești, domnitorul Lăpușneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfințirea bisericii s-a făcut în 1560, după cum istorisește cuviosul Amfilohie. După 1642 s-a înălțat turnul clopotniță de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbușit în anul 1996.

Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângărați, datează de la 9 iulie 1577, anterior folosindu-se denumirile Schitul lui Simeon, și Mănăstirea lui Amfilohie. Viața monahală a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viață obștii de călugări de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de stațiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.

Mănăstirea Pângărați în prezent

Obștea monahală s-a reînființat în 1989 și păstrează până în zilele noastre tradiția înaltei trăiri duhovnicești din această vatră a Ortodoxiei.

La ora actuală, o nouă biserică, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români, primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată.

Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de artă bisericească.

Note

Legături externe