Mănăstirea Pângărați (județul Neamț): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(Pagină nouă: Aflată în Judeţul Neamţ, Mănăstirea Pângăraţi este ctitorie voievodală a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a lui Alexandru Lăpuşneanu. Numele sfintei mănăstiri provin...)
 
m (Sîmbotin a redenumit pagina Mănăstirea Pângărați (Neamț, România) în Mănăstirea Pângărați (județul Neamț): compromis pentru localizare)
(Nu s-au afișat 23 de versiuni intermediare efectuate de alți 7 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
Aflată în Judeţul Neamţ, Mănăstirea Pângăraţi este ctitorie voievodală a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt şi a lui Alexandru Lăpuşneanu.
+
{{Mănăstire
Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi vieţuitor al acestor locuri.
+
|nume=Mănăstirea Pângărați
Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost cuviosul Simeon, despre care se spune că a fost şi primul duhovnic al Sf. Ştefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construieşte prima biserică din lemn şi un corp de chilii.
+
|Imagine=[[Imagine:Biserica_Manastirii_Pangarati.jpg|250 px|Biserica Mănăstirii Pângărați]]
Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângăraţi este Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir de care se leagă numele domnului Alexandru Lăpuşneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către ieromonahul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească biserică aici. După multe ezitări datorită locului abrupt şi ispitelor diavoleşti, Lăpuşneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfinţirea bisericii s-a făcut în 1560, după cum istoriseşte cuviosul Amfilohie.După 1642 s-a înălţat turnul clopotniţă de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbuşit în anul 1996.
+
|jurisdicţie=[[Mitropolia Moldovei și Bucovinei]]
Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângăraţi, datează de la 9 iulie 1577, anterior folosindu-se denumirile "Schitul lui Simeon", şi "Mănăstirea lui Amfilohie".Viaţa monahală a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost trasformată în preajma rîzboiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viaţă obştii de călugări de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de staţiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.
+
|tip=[[călugăr]]i
Obştea monahală s-a reînfiinţat în 1989 şi păstrează până în zilele noastre tradiţia înaltei trăiri duhovniceşti din această vatră a Ortodoxiei.
+
|înfiinţată=secolul al XV-lea
La ora actuală, o nouă biserică cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh" şi "Duminica Sfinţilor Români" primeşte cu ocazia fiecărei slujbe oaspeţi din toate colţurile ţării. Este una dintre cele mai mari şi mai frumoase biserici în care am ascultat slujba Sfintei Liturghii.
+
|ctitor= voievozii [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] și Alexandru Lăpușneanu
Mănăstirea Pângăraţi deţine şi o frumoasă colecţie bisericească.
+
|stareţ= Protosinghel Teofil Lefter
[[Categorie: Mănăstiri ortodoxe din România]]
+
|mărime aprox=
 +
|localizare={{flag|Romania}} comuna Pângărați,<br>județul Neamț
 +
|limba liturgică=română
 +
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri=Sfântul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[Pogorârea Duhului Sfânt]] și [[Duminica Sfinților Români]]
 +
|site=http://www.manastireapangarati.ro
 +
|}}'''Mănăstirea Pângărați''', cu [[hram]]ul Sf. [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], este o veche [[mănăstire]] ortodoxă din Moldova, [[ctitor]]ie voievodală a lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] și a lui [[Alexandru Lăpușneanu]].  
 +
Numele sfintei [[mănăstire|mănăstiri]] provine de la acela al [[Eremit]]ului Pangrate, venit de la [[Muntele Athos]], apoi viețuitor al acestor locuri.
 +
 
 +
Acest sfânt lăcaș este amplasat pe raza comunei Pângărați din județul Neamț, pe valea pârâului Pângărați, afluent al Bistriței, la circa 15 km vest de municipiul Piatra Neamț.
 +
Mănăstirea Pângărați este inclusă în Lista monumentelor istorice din România (LMI), având codul de clasificare NT-II-a-A-10637.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-NT.pdf Lista monumentelor istorice 2015 - Județul Neamț], pe patrimoniu.gov.ro</ref>
 +
 
 +
==Istoric==
 +
Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost [[cuvios]]ul Simeon, despre care se spune că a fost și primul duhovnic al Sf. Ștefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construiește prima biserică din lemn și un corp de [[Chilie|chilii]].
 +
[[Fișier:Manastirea_Pangarati.jpg|thumb|left|300px|<center>Mănăstirea Pângărați, biserica veche</center>]]
 +
Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângărați este Sf. [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], de care se leagă numele voievodului Alexandru Lăpușneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către [[ieromonah]]ul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească [[biserică]] aici. După multe ezitări datorită locului abrupt și [[ispita|ispitelor]] [[diavol]]ești, domnitorul Lăpușneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. [[Sfințire]]a bisericii s-a făcut în 1560, după cum istorisește [[cuvios]]ul Amfilohie. După 1642 s-a înălțat turnul [[clopot|clopotniță]] de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbușit în anul 1996.
 +
 
 +
Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângărați, datează de la [[9 iulie]] 1577, anterior folosindu-se denumirile '''[[Schit]]ul lui Simeon''', și '''Mănăstirea lui Amfilohie'''. [[Monahism|Viața monahală]] a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viață obștii de [[călugăr]]i de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de stațiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.
 +
 
 +
==Mănăstirea Pângărați în prezent==
 +
Obștea monahală s-a reînființat în 1989 și păstrează până în zilele noastre [[Sfânta Tradiție|tradiția]] înaltei trăiri duhovnicești din această vatră a Ortodoxiei.
 +
 
 +
La ora actuală, o nouă biserică, cu hramul [[Pogorârea Duhului Sfânt]] și [[Duminica Sfinților Români]], primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată.
 +
 
 +
Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de [[artă bisericească]].
 +
 
 +
==Note==
 +
<references/>
 +
 
 +
==Legături externe==
 +
* [http://www.manastireapangarati.ro/istoric Istoricul Mănăstirii Pângărați]
 +
 
 +
[[Categorie:Mănăstiri din România|Pângăraţi]]

Versiunea de la data 21 noiembrie 2018 20:18

Mănăstirea Pângărați
Biserica Mănăstirii Pângărați
Jurisdicție Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Tip călugări
Înființată secolul al XV-lea
Ctitori voievozii Ștefan cel Mare și Sfânt și Alexandru Lăpușneanu
Stareț Protosinghel Teofil Lefter
Mărime aprox.
Localizare   comuna Pângărați,
județul Neamț
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români
Site web oficial http://www.manastireapangarati.ro

Mănăstirea Pângărați, cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, este o veche mănăstire ortodoxă din Moldova, ctitorie voievodală a lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a lui Alexandru Lăpușneanu. Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi viețuitor al acestor locuri.

Acest sfânt lăcaș este amplasat pe raza comunei Pângărați din județul Neamț, pe valea pârâului Pângărați, afluent al Bistriței, la circa 15 km vest de municipiul Piatra Neamț. Mănăstirea Pângărați este inclusă în Lista monumentelor istorice din România (LMI), având codul de clasificare NT-II-a-A-10637.[1]

Istoric

Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost cuviosul Simeon, despre care se spune că a fost și primul duhovnic al Sf. Ștefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construiește prima biserică din lemn și un corp de chilii.

Mănăstirea Pângărați, biserica veche

Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângărați este Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, de care se leagă numele voievodului Alexandru Lăpușneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către ieromonahul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească biserică aici. După multe ezitări datorită locului abrupt și ispitelor diavolești, domnitorul Lăpușneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfințirea bisericii s-a făcut în 1560, după cum istorisește cuviosul Amfilohie. După 1642 s-a înălțat turnul clopotniță de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbușit în anul 1996.

Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângărați, datează de la 9 iulie 1577, anterior folosindu-se denumirile Schitul lui Simeon, și Mănăstirea lui Amfilohie. Viața monahală a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viață obștii de călugări de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de stațiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.

Mănăstirea Pângărați în prezent

Obștea monahală s-a reînființat în 1989 și păstrează până în zilele noastre tradiția înaltei trăiri duhovnicești din această vatră a Ortodoxiei.

La ora actuală, o nouă biserică, cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români, primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată.

Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de artă bisericească.

Note

Legături externe