Mănăstirea Pângărați (județul Neamț): Diferență între versiuni
m (a redenumit Mănăstirea Pângăraţi (Neamţ, România) în Mănăstirea Pângărați (Neamț, România): diacritice noi (cu virgulă)) |
Oql (Discuție | contribuții) m (Actualizare link-uri. Corectare diacritice. Eliminare link-uri externe moarte.) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Mănăstire | {{Mănăstire | ||
| − | |nume=Mănăstirea | + | |nume=Mănăstirea Pângărați |
| − | |jurisdicţie=Mitropolia Moldovei | + | |jurisdicţie=Mitropolia Moldovei și Bucovinei |
|tip=călugări | |tip=călugări | ||
|înfiinţată=secolul XV | |înfiinţată=secolul XV | ||
| − | |ctitor= voievozii [[ | + | |ctitor= voievozii [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] și Alexandru Lăpuşneanu |
|stareţ= Protosinghel Teofil Lefter | |stareţ= Protosinghel Teofil Lefter | ||
|mărime aprox= | |mărime aprox= | ||
| − | |localizare=comuna | + | |localizare=comuna Pângărați, județul Neamț |
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
|cântarea= | |cântarea= | ||
|calendar= | |calendar= | ||
| − | |hramuri=Sfântul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[Pogorârea | + | |hramuri=Sfântul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[Pogorârea Duhului Sfânt]] și [[Duminica Sfinților Români]] |
|site=http://www.manastireapangarati.ro | |site=http://www.manastireapangarati.ro | ||
|}} | |}} | ||
| − | Aflată în | + | Aflată în Județul Neamț, '''Mănăstirea Pângărați''' este [[ctitor]]ie voievodală a lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] și a lui [[Alexandru Lăpușneanu]]. |
| − | Numele sfintei [[mănăstiri]] provine de la acela al [[Eremit]]ului Pangrate, venit de la [[Muntele Athos]], apoi | + | Numele sfintei [[mănăstire|mănăstiri]] provine de la acela al [[Eremit]]ului Pangrate, venit de la [[Muntele Athos]], apoi viețuitor al acestor locuri. |
| − | Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost [[cuvios]]ul Simeon, despre care se spune că a fost | + | Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost [[cuvios]]ul Simeon, despre care se spune că a fost și primul duhovnic al Sf. Ștefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construiește prima biserică din lemn și un corp de [[Chilie|chilii]]. |
| − | Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii | + | Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângărați este Sf. [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], de care se leagă numele domnului Alexandru Lăpușneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către [[ieromonah]]ul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească [[biserică]] aici. După multe ezitări datorită locului abrupt și [[ispita|ispitelor]] [[diavol]]ești, domnitorul Lăpușneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. [[Sfințire]]a bisericii s-a făcut în 1560, după cum istorisește [[cuvios]]ul Amfilohie. După 1642 s-a înălțat turnul [[clopot|clopotniță]] de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbușit în anul 1996. |
| − | Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie | + | Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângărați, datează de la [[9 iulie]] 1577, anterior folosindu-se denumirile '''[[Schit]]ul lui Simeon''', și '''Mănăstirea lui Amfilohie'''. [[Monahism|Viața monahală]] a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viață obștii de [[călugăr]]i de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de stațiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale. |
| − | + | Obștea monahală s-a reînființat în 1989 și păstrează până în zilele noastre [[Sfânta Tradiție|tradiția]] înaltei trăiri duhovnicești din această vatră a Ortodoxiei. | |
| − | La ora actuală, o nouă biserică cu hramul | + | La ora actuală, o nouă biserică cu hramul '''[[Pogorârea Duhului Sfânt]]''' și '''[[Duminica Sfinților Români]]''' primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată. |
| − | Mănăstirea | + | Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de [[artă bisericească]]. |
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
| − | *http://www. | + | *http://www.manastireapangarati.ro/istoric Istoricul Mănăstirii Pângărați |
[[Categorie:Mănăstiri din România|Pângăraţi]] | [[Categorie:Mănăstiri din România|Pângăraţi]] | ||
Versiunea de la data 7 septembrie 2014 07:04
| Mănăstirea Pângărați | |
| {{{Imagine}}} | |
| Jurisdicție | Mitropolia Moldovei și Bucovinei |
| Tip | călugări |
| Înființată | secolul XV |
| Ctitori | voievozii Ștefan cel Mare și Sfânt și Alexandru Lăpuşneanu |
| Stareț | Protosinghel Teofil Lefter |
| Mărime aprox. | |
| Localizare | comuna Pângărați, județul Neamț |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | {{{schituri}}} |
| Hramuri | Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români |
| Site web oficial | http://www.manastireapangarati.ro |
Aflată în Județul Neamț, Mănăstirea Pângărați este ctitorie voievodală a lui Ștefan cel Mare și Sfânt și a lui Alexandru Lăpușneanu.
Numele sfintei mănăstiri provine de la acela al Eremitului Pangrate, venit de la Muntele Athos, apoi viețuitor al acestor locuri.
Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost cuviosul Simeon, despre care se spune că a fost și primul duhovnic al Sf. Ștefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construiește prima biserică din lemn și un corp de chilii.
Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângărați este Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, de care se leagă numele domnului Alexandru Lăpușneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către ieromonahul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească biserică aici. După multe ezitări datorită locului abrupt și ispitelor diavolești, domnitorul Lăpușneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfințirea bisericii s-a făcut în 1560, după cum istorisește cuviosul Amfilohie. După 1642 s-a înălțat turnul clopotniță de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbușit în anul 1996.
Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângărați, datează de la 9 iulie 1577, anterior folosindu-se denumirile Schitul lui Simeon, și Mănăstirea lui Amfilohie. Viața monahală a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viață obștii de călugări de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de stațiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.
Obștea monahală s-a reînființat în 1989 și păstrează până în zilele noastre tradiția înaltei trăiri duhovnicești din această vatră a Ortodoxiei.
La ora actuală, o nouă biserică cu hramul Pogorârea Duhului Sfânt și Duminica Sfinților Români primește cu ocazia fiecărei slujbe oaspeți din toate colțurile țării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos pictată.
Mănăstirea Pângărați deține și o importantă colecție de artă bisericească.
Legături externe
- http://www.manastireapangarati.ro/istoric Istoricul Mănăstirii Pângărați
