Mănăstirea Oașa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (actualizare (stareț))
m
(Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
 
{{Mănăstire
 
{{Mănăstire
 
|nume=Mănăstirea Oașa
 
|nume=Mănăstirea Oașa
|Imagine=[[Imagine:Oasa.jpg|300 px|Mănăstirea Oașa]]
+
|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Oasa.jpg|270 px|Biserica Mănăstirii Oașa]]
 
|jurisdicţie=Arhiepiscopia Alba Iulia
 
|jurisdicţie=Arhiepiscopia Alba Iulia
 
|tip=[[călugăr]]i
 
|tip=[[călugăr]]i
Linia 38: Linia 38:
 
Ulterior, în acest loc pustiu și greu accesibil s-a așezat o obște de [[călugăr]]i, data oficială de întemeiere a acestei noi obști monahale fiind [[1 iunie]] 2000.
 
Ulterior, în acest loc pustiu și greu accesibil s-a așezat o obște de [[călugăr]]i, data oficială de întemeiere a acestei noi obști monahale fiind [[1 iunie]] 2000.
  
==Sfinte moaște==
+
==Arhitectură==
 +
Biserica Mănăstirii Oașa este construită din lemn, fiind ridicată pe o fundație de piatră, în formă de cruce. Biserica are o singură turlă și este acoperită cu șindrilă. Biserica de lemn a Mănăstirii Oașa a fost pictată, în frescă, între anii 1985-1986, de către pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului.
 +
 
 +
==Mănăstirea Oașa în prezent==
 +
Mulți dintre viețuitorii actuali ai acestui sfânt lăcaș sunt călugări intelectuali, trecuți mai întâi prin școala însingurării monahale de la Schitul Poșaga, iar mai apoi inițiați în tainele [[Filocalia|Filocaliei]] de către [[duhovnic]]ul lor de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, părintele [[Teofil (Părăian)|Teofil Părăian]].
 +
 
 +
===Sfinte moaște===
 
În biserica mănăstirii sunt expuse spre închinare părticele din [[moaște]]le mai multor sfinți, printre care [[Pantelimon|Sfântul Mare Mucenic Pantelimon]], [[Iosif cel Nou|Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș]] etc.
 
În biserica mănăstirii sunt expuse spre închinare părticele din [[moaște]]le mai multor sfinți, printre care [[Pantelimon|Sfântul Mare Mucenic Pantelimon]], [[Iosif cel Nou|Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș]] etc.
  

Versiunea de la data 1 februarie 2018 04:46

Mănăstirea Oașa
Biserica Mănăstirii Oașa
Jurisdicție Arhiepiscopia Alba Iulia
Tip călugări
Înființată 1990
Ctitori
Stareț Ieromonah Silvan Cablea
Mărime aprox. 20 viețuitori
Localizare   comuna Șugag, județul Alba
Limba liturgică română
Cântarea
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Sf. Mare Mucenic Pantelimon (27 iulie)
Site web oficial

Mănăstirea Oașa este o mănăstire ortodoxă situată pe valea râului Sebeș, la poalele Munților Șureanu, în apropiere de lacul de acumulare Oașa. Cea mai apropiată localitate este comuna Șugag, județul Alba, aflată la o distanță de circa 40 km spre nord.

Localizare

Mănăstirea este situată la 70 de kilometri sud față de Sebeș și la 57 de kilometri nord-est față de Petroșani. Cel mai apropiat sat, Tău Bistra, aparținând de comuna Șugag, se află la o distanță de peste 40 de kilometri de mănăstire.

Mănăstirea stă pe întinderea numită „Valea Frumoasei” aflată la 1300 m altitudine, fiind străjuită de masivele Munților Cindrel și Șureanu.

Accesul rutier la mănăstire se face pe drumul național DN67C („Transalpina”) dinspre orașul Sebeș.

Istoric

În anul 1943, scriitorii Ioan Pop și Mihail Sadoveanu au ridicat pe Valea Frumoasei o bisericuță din lemn. Această biserică a fost strămutată pe actualul amplasament în 1983, odată cu amenajarea lacului de acumulare construit pe Valea Frumoasei (barajul Oașa). Mai târziu, biserica a fost reparată prin grija preotului Petru Șora, din comuna Șugag.

Pisania de la intrare precizează următoarele:

Cu vrerea tatălui, cu ajutorul fiului și împreună, lucrarea Sfântului Duh, ridicatu-s-a această biserică din lemn, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” în colonia Fetița, de pe Valea Frumoasei, comuna Șugag, jud. Alba, în anul 1982-1983, prin părinteasca purtare de grijă a P. S. Episcop Emilian Brîndaș, al Alba-Iuliei, primul ierarh al refăcutei eparhii după 275 ani, paroh fiind C. PR. Petru Faur și protopop P. C. PR. Viorel Porcaru.
Construită cu ajutorul șantierului T. C. H. Valea Sebeșului și sprijinul bunilor noștri credincioși de aici, biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica ”Fresco” de pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului între anii 1985-1986, reconstruită în locul unei vechi biserici din anul 1943 al cărei ctitor, scriitorul Ionel Pop, se întâlnea aici adesea, în clipe de meditație și de reculegere cu marele scriitor Mihail Sadoveanu, bisericii noi i s-au făcut unele îmbunătățiri, meșterul Petru Sora din Șugag îmbinând și alte elemente din arhitectura tradițională.
Lucrările acestea fiind bineplăcute lui Dumnezeu, P. S. Episcop Emilian înconjurat de un sobor de preoți și de credincioși ai acestor locuri, a sfințit această biserică în ziua de ... împărtășind tuturor celor prezenți cuvânt de învățătură pentru păstrarea credinței străbune și slujirea patriei noastre scumpe spre preamărirea lui DUMNEZEU cel în Treime închinat, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Amin.

În anul 1990, biserica a fost sfințită din nou, iar în jurul ei s-a rânduit o mănăstire de măicuțe. La început obștea a fost pusă sub îndrumarea duhovnicească a maicii starețe Iustiniana Macarie. Obștea număra, pe atunci, în jur de douăzeci de suflete. Cu ajutorul primit de la Compania de Construcții „Hidrotehnica” au fost ridicate: corpul de chilii, în stil brâncovenesc, cu etaj, stăreția, trapeza și clopotnița. Iernile grele și accesul dificil în acest loc au făcut ca maicile să întâmpine dificultăți greu de biruit, astfel că în anul 1998 maicile au părăsit mănăstirea.

Ulterior, în acest loc pustiu și greu accesibil s-a așezat o obște de călugări, data oficială de întemeiere a acestei noi obști monahale fiind 1 iunie 2000.

Arhitectură

Biserica Mănăstirii Oașa este construită din lemn, fiind ridicată pe o fundație de piatră, în formă de cruce. Biserica are o singură turlă și este acoperită cu șindrilă. Biserica de lemn a Mănăstirii Oașa a fost pictată, în frescă, între anii 1985-1986, de către pictorul Liviu Dumbravă din Gura Humorului.

Mănăstirea Oașa în prezent

Mulți dintre viețuitorii actuali ai acestui sfânt lăcaș sunt călugări intelectuali, trecuți mai întâi prin școala însingurării monahale de la Schitul Poșaga, iar mai apoi inițiați în tainele Filocaliei de către duhovnicul lor de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, părintele Teofil Părăian.

Sfinte moaște

În biserica mănăstirii sunt expuse spre închinare părticele din moaștele mai multor sfinți, printre care Sfântul Mare Mucenic Pantelimon, Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș etc.

Surse