Mănăstirea Mihai Vodă

Mănăstirea Mihai Vodă
Jurisdicție	Arhiepiscopia Bucureştilor
Tip	călugări
Înființată	1594
Ctitori	Mihai Viteazul
Stareț
Mărime aprox.
Localizare	Bucureşti, Str. Sapienţei nr.4
Limba liturgică	română
Cântarea
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri	Sf. Ierarh Nicolae (6 decembrie)
Site web oficial

Mănăstirea Mihai Vodă, una dintre cele mai vechi construcţii din Bucureşti păstrate până astăzi, este o ctitorie din anul 1594 a voievodului Mihai Viteazul.
Iniţial a fost amplasată în centrul unei incinte fortificate, fiind înconjurată cu ziduri, ca o cetăţuie. Complexul mănăstiresc a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului, îndeplinind diverse funcţii, cum ar fi: reședinţă domnească, spital militar, şcoală de medicină, Arhivele Statului.
În timpul regimului comunist, mai exact în ianuarie 1985 mănăstirea a fost propusă pentru demolare şi în scurt timp această propunere a fost pusă în practică. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii, Biserica Mănăstirii Mihai Vodă şi turnul clopotniţei au putut fi salvate, fiind translatate printr-o operaţie tehnică de mare amploare pe o distanţă de 289 m, de pe Dealul Mihai Vodă până în locul în care se află şi astăzi (Str. Sapienţei nr.4, în apropierea malului drept al Dâmboviţei).
Biserica Mănăstirii Mihai Vodă are hramul Sf. Ierarh Nicolae.

Istoric

Mănăstirea ctitorită în anul 1594 de către Mihai Viteazul, Domnul Ţării Româneşti, a fost amplasată pe vârful dealului de pe malul drept al râului Dâmboviţa, deal care mai târziu se va numi Dealul Mihai Vodă şi care a fost unit cu cetatea Bucureştilor prin podul Mihai Vodă.

Construcţia a fost ridicată pe locul unei bisericuţe din lemn existente încă din secolul al XV-lea, construită probabil de către voievodul Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Ţepeş). Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, această bisericuţă a fost refăcută de jupâneasa Caplea din Stăneşti, urmaşă a boierului Mogoş şi mătuşă a boierilor Buzeşti (Preda, Radu şi Stroe) La moartea sa, în jurul anului 1585, ea a fost îngropată aici, iar mănăstirea primeşte numele de "Mănăstirea postelnicesei Caplea" sau "Mănăstirea Sf. Nicolae a postelnicesei".

Legende legate de ctitorirea Mănăstirii Mihai Vodă

O frumoasă legendă legată de motivul construirii acestei mănăstiri de către Mihai Viteazul spune că Mihai, care era fiul nelegitim al fostului Domn al Ţării Româneşti Pătraşcu "cel Bun", a fost prins din porunca lui Alexandru-Vodă "cel Rău" (domn al Ţării Româneşti 1592-1593) pe motiv că ar fi uneltit pentru a ajunge la domnie. Urmând să fie executat prin decapitare, a fost dus spre Piaţa Sf. Anton. Drumul spre această piaţă trecea pe lângă Biserica Albă Postăvari de la poalele Dealului Spirei, pe malul drept al Dâmboviţei. Mihai a cerut voie paznicilor să se oprească şi să se închine la icoana Sf. Nicolae. Rugându-se la icoana sfântului, a făcut totodată şi legământul de a construi o mănăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viaţă din această grea încercare. Odată ajuns la locul de execuţie, se spune că, înspăimântat la vederea lui Mihai (care era un bărbat deosebit de falnic şi impunător), călăul a aruncat securea şi a fugit. În acestă situaţie, la presiunea tuturor celor prezenţi acolo, Mihai a fost eliberat.

O altă variantă a acestei legende spune că după fuga călăului, 12 mari boieri ai Ţării Româneşti au garantat pentru Mihai, oferindu-i lui Alexandru-Vodă o sumă însemnată de bani, pentru iertarea acestuia.

Oricum, în ambele variante, odată eliberat, Mihai şi-a ţinut făgăduinţa luată în faţa lui Dumnezeu şi a construit mănăstirea.

Surse

Enciclopedia României - Mănăstirea Mihai Vodă