https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&feed=atom&action=historyMănăstirea Mihai Vodă - Revizia istoricului2024-03-28T09:15:33ZIstoricul versiunilor pentru această pagină din wikiMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=56592&oldid=prevRappY: Adăugare legătură2024-02-05T23:35:37Z<p>Adăugare legătură</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 5 februarie 2024 23:35</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l10" >Linia 10:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 10:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|mărime aprox=</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|mărime aprox=</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|localizare={{flag|Romania}} Bucureşti,<br> Str. Sapienţei nr.4</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|localizare={{flag|Romania}} Bucureşti,<br> Str. Sapienţei nr.4</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|limba liturgică=română</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|limba liturgică=<ins class="diffchange diffchange-inline">[[limba </ins>română<ins class="diffchange diffchange-inline">|română]]</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|schituri=</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|schituri=</div></td></tr>
</table>RappYhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=54600&oldid=prevSîmbotin: referințe2023-08-29T18:33:29Z<p>referințe</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 29 august 2023 18:33</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l2" >Linia 2:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 2:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Mănăstire</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>{{Mănăstire</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|nume=Mănăstirea Mihai Vodă</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|nume=Mănăstirea Mihai Vodă</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|Imagine=[[<del class="diffchange diffchange-inline">Imagine</del>:Manastirea_Mihai_Voda_prezent.jpg|350px|Mănăstirea Mihai Vodă]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|Imagine=[[<ins class="diffchange diffchange-inline">Fișier</ins>:Manastirea_Mihai_Voda_prezent.jpg|350px|Mănăstirea Mihai Vodă]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|jurisdicţie= [[Arhiepiscop]]ia Bucureştilor</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|jurisdicţie= [[Arhiepiscop]]ia Bucureştilor</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|tip=călugări</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|tip=călugări</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l24" >Linia 24:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 24:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mănăstirea ctitorită în anul 1594 de către [[Mihai Viteazul]], Domnul Țării Românești, a fost amplasată pe vârful dealului de pe malul drept al râului Dâmbovița, deal care mai târziu se va numi Dealul Mihai Vodă și care a fost unit cu cetatea Bucureștilor prin podul Mihai Vodă.  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Mănăstirea ctitorită în anul 1594 de către [[Mihai Viteazul]], Domnul Țării Românești, a fost amplasată pe vârful dealului de pe malul drept al râului Dâmbovița, deal care mai târziu se va numi Dealul Mihai Vodă și care a fost unit cu cetatea Bucureștilor prin podul Mihai Vodă.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Construcția a fost ridicată pe locul unei bisericuțe din lemn existente încă din secolul al XV-lea, construită probabil de către voievodul Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Țepeș). Unele documente din 1433 numesc această biserică „''Sfântul Nicolae din Pâlcov''”. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, această bisericuță a fost refăcută de jupâneasa Caplea din Stănești, urmașă a boierului Mogoș și mătușă a boierilor Buzești (Preda, Radu și Stroe). Jupâneasa Caplea a dotat așezământul cu cele necesare rânduielilor bisericești și a închinat biserica ca metoh al [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] de la [[Muntele Athos]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref> La moartea sa, în jurul anului 1585, ea a fost îngropată aici, iar mănăstirea primește numele de <del class="diffchange diffchange-inline">"</del>''Mănăstirea postelnicesei Caplea''<del class="diffchange diffchange-inline">" </del>sau <del class="diffchange diffchange-inline">"</del>''Mănăstirea Sf. Nicolae a postelnicesei''<del class="diffchange diffchange-inline">"</del>.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Construcția a fost ridicată pe locul unei bisericuțe din lemn existente încă din secolul al XV-lea, construită probabil de către voievodul Vlad Dracul (tatăl lui Vlad Țepeș). Unele documente din 1433 numesc această biserică „''Sfântul Nicolae din Pâlcov''”. Între anii 1558-1559 aflându-se în ruină, această bisericuță a fost refăcută de jupâneasa Caplea din Stănești, urmașă a boierului Mogoș și mătușă a boierilor Buzești (Preda, Radu și Stroe). Jupâneasa Caplea a dotat așezământul cu cele necesare rânduielilor bisericești și a închinat biserica ca metoh al [[Mănăstirea Simonos Petras (Muntele Athos)|mănăstirii Simonopetra]] de la [[Muntele Athos]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref> La moartea sa, în jurul anului 1585, ea a fost îngropată aici, iar mănăstirea primește numele de <ins class="diffchange diffchange-inline">„</ins>''Mănăstirea postelnicesei Caplea''<ins class="diffchange diffchange-inline">” </ins>sau <ins class="diffchange diffchange-inline">„</ins>''Mănăstirea Sf. Nicolae a postelnicesei''<ins class="diffchange diffchange-inline">”</ins>.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, mănăstirea postelnicesei Caplea a fost reconstruită ca schit, fiind cunoscută și sub numele de ''Biserica Albă Postăvari''.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, mănăstirea postelnicesei Caplea a fost reconstruită ca schit, fiind cunoscută și sub numele de ''Biserica Albă Postăvari''.</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l51" >Linia 51:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 51:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Legende legate de ctitorirea Mănăstirii Mihai Vodă==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Legende legate de ctitorirea Mănăstirii Mihai Vodă==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O frumoasă legendă legată de motivul construirii acestei mănăstiri de către [[Mihai Viteazul]] spune că Mihai, care era fiul nelegitim al fostului Domn al Țării Românești Pătrașcu <del class="diffchange diffchange-inline">"cel Bun"</del>, a fost prins din porunca lui Alexandru-Vodă <del class="diffchange diffchange-inline">"cel Rău" </del>(domn al Țării Românești 1592-1593) pe motiv că ar fi uneltit pentru a ajunge la domnie. Urmând să fie executat prin decapitare, a fost dus spre Piața Sf. Anton. Drumul spre această piață trecea pe lângă Biserica ''Albă'' Postăvari de la poalele Dealului Spirei, pe malul drept al Dâmboviței. Mihai a cerut voie paznicilor să se oprească și să se închine la [[icoană|icoana]] Sf. Nicolae. Rugându-se la icoana [[sfânt]]ului, a făcut totodată și legământul de a construi o mănăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viață din această grea încercare. Odată ajuns la locul de execuție, se spune că, înspăimântat la vederea lui Mihai (care era un bărbat deosebit de falnic și impunător), călăul a aruncat securea și a fugit. În acestă situație, la presiunea tuturor celor prezenți acolo, Mihai a fost eliberat.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O frumoasă legendă legată de motivul construirii acestei mănăstiri de către [[Mihai Viteazul]] spune că Mihai, care era fiul nelegitim al fostului Domn al Țării Românești Pătrașcu <ins class="diffchange diffchange-inline">„cel Bun”</ins>, a fost prins din porunca lui Alexandru-Vodă <ins class="diffchange diffchange-inline">„cel Rău” </ins>(domn al Țării Românești 1592-1593) pe motiv că ar fi uneltit pentru a ajunge la domnie. Urmând să fie executat prin decapitare, a fost dus spre Piața Sf. Anton. Drumul spre această piață trecea pe lângă Biserica ''Albă'' Postăvari de la poalele Dealului Spirei, pe malul drept al Dâmboviței. Mihai a cerut voie paznicilor să se oprească și să se închine la [[icoană|icoana]] Sf. Nicolae. Rugându-se la icoana [[sfânt]]ului, a făcut totodată și legământul de a construi o mănăstire pe dealul din apropiere, dacă va scăpa cu viață din această grea încercare.<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref name=agerpres>[https://www.agerpres.ro/documentare/2023/08/11/atunci-si-acum-biserica-manastirii-mihai-voda--1152208?fbclid=IwAR0nGGHuAJoBOIqrbh2krh4ceWlggsDcrdF3Qx7U_iULQ1M_zd9lLF01WWY ''Biserica Mănăstirii Mihai Vodă''], 11 august 2023, ''Agerpres.ro'', accesat 29 august 2023</ref> </ins>Odată ajuns la locul de execuție, se spune că, înspăimântat la vederea lui Mihai (care era un bărbat deosebit de falnic și impunător), călăul a aruncat securea și a fugit. În acestă situație, la presiunea tuturor celor prezenți acolo, Mihai a fost eliberat.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O altă variantă a acestei legende spune că după fuga călăului, 12 mari boieri ai Țării Românești au garantat pentru Mihai, oferindu-i lui Alexandru-Vodă o sumă însemnată de bani, pentru iertarea acestuia.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O altă variantă a acestei legende spune că după fuga călăului, 12 mari boieri ai Țării Românești au garantat pentru Mihai, oferindu-i lui Alexandru-Vodă o sumă însemnată de bani, pentru iertarea acestuia.</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l58" >Linia 58:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 58:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Arhitectonica Mănăstirii Mihai Vodă==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Arhitectonica Mănăstirii Mihai Vodă==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<del class="diffchange diffchange-inline">Imagine</del>:Manastirea_Mihai_Voda_MV_si_DS.jpg|right|thumb|220px|Portretele votive ale [[ctitor]]ilor:<br>Mihai Viteazul și Doamna Stanca]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<ins class="diffchange diffchange-inline">Fișier</ins>:Manastirea_Mihai_Voda_MV_si_DS.jpg|right|thumb|220px|Portretele votive ale [[ctitor]]ilor:<br>Mihai Viteazul și Doamna Stanca]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Valoarea estetică deosebită a bisericii mănăstirii Mihai Vodă este dată de arhitectura exterioară, care reprezintă „o chintesență a formelor căutate în tot timpul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”<ref>Grigore Ionescu - ''București. Ghid istoric și artistic'', Fundația pentru literatură și artă Regele Carol al II-lea, București, 1938</ref>.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Valoarea estetică deosebită a bisericii mănăstirii Mihai Vodă este dată de arhitectura exterioară, care reprezintă „o chintesență a formelor căutate în tot timpul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea”<ref>Grigore Ionescu - ''București. Ghid istoric și artistic'', Fundația pentru literatură și artă Regele Carol al II-lea, București, 1938</ref>.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l65" >Linia 65:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 65:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la fața zidului, încadrate de ciubuce rotunjite de cărămidă, asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Dealu, dar mai însuflețite și mai atrăgătoare decât acestea, datorită diferenței de material folosit și a culorilor acestora. Ramele ușilor și ale ferestrelor sunt realizate din piatră și au fost împodobite cu sculpturi la începutul secolului al XVIII-lea (probabil 1711) de către un [[egumen]]ul grec din acel timp al mănăstirii. Construcția are și câteva rânduri de cărămidă special tăiată și așezată în dinți de fierăstrău, reprezintând transpunerea unui model folosit și la construcția [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]].</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Fațadele mănăstirii sunt împărțite de un brâu median în două registre, construite din fâșii alternative de cărămidă aparentă și zone tencuite, conform unei tradiții de a construi astfel de edificii din secolul al XVI-lea. Zidurile sunt decorate cu o serie de arcade oarbe, raportate la fața zidului, încadrate de ciubuce rotunjite de cărămidă, asemănătoare cu cele de la Mănăstirea Dealu, dar mai însuflețite și mai atrăgătoare decât acestea, datorită diferenței de material folosit și a culorilor acestora. Ramele ușilor și ale ferestrelor sunt realizate din piatră și au fost împodobite cu sculpturi la începutul secolului al XVIII-lea (probabil 1711) de către un [[egumen]]ul grec din acel timp al mănăstirii. Construcția are și câteva rânduri de cărămidă special tăiată și așezată în dinți de fierăstrău, reprezintând transpunerea unui model folosit și la construcția [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii Curtea de Argeș]].</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În interiorul bisericii, pereții sunt pictați cu ctitorii acestui lăcaș de cult: Mihai Viteazul, soția acestuia Doamna Stanca, Boierul Stoica și voievodul Constantin <del class="diffchange diffchange-inline">Şerban </del>cu soția lui, Ioana.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În interiorul bisericii, pereții sunt pictați cu ctitorii acestui lăcaș de cult: Mihai Viteazul, soția acestuia Doamna Stanca, Boierul Stoica și voievodul <ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Constantin <ins class="diffchange diffchange-inline">Șerban]] </ins>cu soția lui, Ioana.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l72" >Linia 72:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 72:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În ianuarie 1985 mănăstirea a fost propusă pentru demolare și în scurt timp această propunere a fost pusă în practică, prin dispoziția expresă a lui Nicolae Ceaușescu. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române și memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii, Biserica Mănăstirii Mihai Vodă și turnul clopotniței au putut fi salvate, fiind translatate printr-o operație tehnică de mare amploare pe o distanță de 289 m, de pe Dealul Mihai Vodă până în locul în care se află și astăzi (Str. Sapienței nr.4, în apropierea malului drept al Dâmboviței).</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În ianuarie 1985 mănăstirea a fost propusă pentru demolare și în scurt timp această propunere a fost pusă în practică, prin dispoziția expresă a lui Nicolae Ceaușescu. Anexele mănăstirii precum și zidul au fost dărâmate și nu mult a mai trebuit ca întregul complex să fie demolat. Datorită protestelor Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române și memoriilor trimise de unii intelectuali ai vremii, Biserica Mănăstirii Mihai Vodă și turnul clopotniței au putut fi salvate, fiind translatate printr-o operație tehnică de mare amploare pe o distanță de 289 m, de pe Dealul Mihai Vodă până în locul în care se află și astăzi (Str. Sapienței nr.4, în apropierea malului drept al Dâmboviței). Această translatare, coordonată de inginerul Eugeniu Iordănescu a fost, la timpul respectiv, considerată o performanță deosebită prin lungimea traseului, unghiul de pantă și greutatea obiectivului.<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref name=agerpres/> </ins>Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate însă.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Această translatare, coordonată de inginerul Eugeniu Iordănescu a fost, la timpul respectiv, considerată o performanță deosebită prin lungimea traseului, unghiul de pantă și greutatea obiectivului. Unele din osemintele aflate în curtea mănăstirii au fost împachetate în grabă și au putut fi salvate și transportate în noua locație, altele nu au mai putut fi recuperate însă.</div></td><td colspan="2"> </td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În anul 1994 Biserica Mihai Vodă a fost redeschisă pentru credincioși. Tot atunci a avut loc și restaurarea picturii neobizantine din biserică (a lui Costin Petrescu), de către pictorii Mihai și Ștefania Stinghe. A fost restaurată [[icoană|icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], au fost refăcute stranele, iar biserica a fost pardosită  cu marmură.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În anul 1994 Biserica Mihai Vodă a fost redeschisă pentru credincioși.<ins class="diffchange diffchange-inline"><ref name=agerpres/> </ins>Tot atunci a avut loc și restaurarea picturii neobizantine din biserică (a lui Costin Petrescu), de către pictorii Mihai și Ștefania Stinghe. A fost restaurată [[icoană|icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], au fost refăcute stranele, iar biserica a fost pardosită  cu marmură.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În prezent în interiorul bisericii există o raclă în care sunt păstrate [[moaște]] ale următorilor [[sfinți]]: Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]], Sf. Xenia Petrovna, Sf. Teofil, Sf. Mc. Sevastiana, Sf. Mc. [[Ciprian și Iustina|Ciprian]], Sf. Mc. [[Ciprian și Iustina|Iustina]], Sf. Mc. Clement, Sf. Mc. Trifon, Cuv. Auxenție, Sf. Dionisie Zakynthos, Sf. Mc. Anastasie, Sf. Mc. Panaghiotis, Sf. Spiridon, Sf. Nifon, Sf. Ignatie Zagorski, Sf. [[Ioan Botezătorul]], Cuv. [[Sava cel Sfințit]], Sf. Mc. Eustatie, Sf. Mc. [[Teodor Stratilat]], Cuv. Paisie, Cuv. Stelian Paflagonul, Sf. Mc. Mercurie, Sf. Mc. [[Haralambie]], Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]].</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În prezent în interiorul bisericii există o raclă în care sunt păstrate [[moaște]] ale următorilor [[sfinți]]: Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]], Sf. Xenia Petrovna, Sf. Teofil, Sf. Mc. Sevastiana, Sf. Mc. [[Ciprian și Iustina|Ciprian]], Sf. Mc. [[Ciprian și Iustina|Iustina]], Sf. Mc. Clement, Sf. Mc. Trifon, Cuv. Auxenție, Sf. Dionisie Zakynthos, Sf. Mc. Anastasie, Sf. Mc. Panaghiotis, Sf. Spiridon, Sf. Nifon, Sf. Ignatie Zagorski, Sf. [[Ioan Botezătorul]], Cuv. [[Sava cel Sfințit]], Sf. Mc. Eustatie, Sf. Mc. [[Teodor Stratilat]], Cuv. Paisie, Cuv. Stelian Paflagonul, Sf. Mc. Mercurie, Sf. Mc. [[Haralambie]], Sf. Cuv. [[Teodora de la Sihla]].</div></td></tr>
<tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l93" >Linia 93:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 92:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/translarea-bisericii-mihai-voda-din-bucuresti Translarea Bisericii „Mihai Vodă“ din București], 27 ianuarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina''</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/translarea-bisericii-mihai-voda-din-bucuresti Translarea Bisericii „Mihai Vodă“ din București], 27 ianuarie 2011, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina''</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://adevarul.ro/news/bucuresti/fotogalerie-demolarea-complexului-mihai-voda-1_510e4d834b62ed5875cebf4f/index.html Oana Marinache: ''Fotogalerie - Demolarea complexului Mihai Vodă'', 12 februarie 2013, ''Adevărul''], accesat 3 ianuarie 2013</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>* [http://adevarul.ro/news/bucuresti/fotogalerie-demolarea-complexului-mihai-voda-1_510e4d834b62ed5875cebf4f/index.html Oana Marinache: ''Fotogalerie - Demolarea complexului Mihai Vodă'', 12 februarie 2013, ''Adevărul''], accesat 3 ianuarie 2013</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><del style="font-weight: bold; text-decoration: none;"></del></div></td><td colspan="2"> </td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Mănăstiri din București|Mihai Vodă]]</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Mănăstiri din București|Mihai Vodă]]</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=47602&oldid=prevSîmbotin: Sîmbotin a redenumit pagina Mănăstirea Mihai Vodă (București, România) în Mănăstirea Mihai Vodă înlocuind redirecționarea: pentru uniformitate cu celelalte articole din aceeași categorie2018-11-21T18:41:19Z<p>Sîmbotin a redenumit pagina <a href="/M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83_(Bucure%C8%99ti,_Rom%C3%A2nia)" class="mw-redirect" title="Mănăstirea Mihai Vodă (București, România)">Mănăstirea Mihai Vodă (București, România)</a> în <a href="/M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83" title="Mănăstirea Mihai Vodă">Mănăstirea Mihai Vodă</a> înlocuind redirecționarea: pentru uniformitate cu celelalte articole din aceeași categorie</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="1" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="1" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 21 noiembrie 2018 18:41</td>
</tr><tr><td colspan="2" style="text-align: center;" lang="ro"><div class="mw-diff-empty">(Nicio diferență)</div>
</td></tr></table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=47592&oldid=prevCristianm: Cristianm a redenumit pagina Mănăstirea Mihai Vodă în Mănăstirea Mihai Vodă (București, România): conformare cu regulile Orthodoxwiki pt nume mănăstiri2018-11-21T18:38:25Z<p>Cristianm a redenumit pagina <a href="/M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83" title="Mănăstirea Mihai Vodă">Mănăstirea Mihai Vodă</a> în <a href="/M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83_(Bucure%C8%99ti,_Rom%C3%A2nia)" class="mw-redirect" title="Mănăstirea Mihai Vodă (București, România)">Mănăstirea Mihai Vodă (București, România)</a>: conformare cu regulile Orthodoxwiki pt nume mănăstiri</p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="1" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="1" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 21 noiembrie 2018 18:38</td>
</tr><tr><td colspan="2" style="text-align: center;" lang="ro"><div class="mw-diff-empty">(Nicio diferență)</div>
</td></tr></table>Cristianmhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=43949&oldid=prevSîmbotin: /* Mănăstirea Mihai Vodă în prezent */ aranjare în pagină2017-01-15T05:52:30Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Mănăstirea Mihai Vodă în prezent: </span> aranjare în pagină</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 15 ianuarie 2017 05:52</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l68" >Linia 68:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 68:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Manastirea_Mihai_Voda_exterior.jpg|thumb|<del class="diffchange diffchange-inline">300px</del>|Mănăstirea Mihai Vodă în perioada interbelică, exterior]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Manastirea_Mihai_Voda_exterior.jpg|thumb|<ins class="diffchange diffchange-inline">280px</ins>|Mănăstirea Mihai Vodă în perioada interbelică, exterior]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Manastirea_Mihai_Voda.jpg|thumb|<del class="diffchange diffchange-inline">300px</del>|Mănăstirea Mihai Vodă în prezent, exterior]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Fișier:Manastirea_Mihai_Voda.jpg|thumb|<ins class="diffchange diffchange-inline">280px</ins>|Mănăstirea Mihai Vodă în prezent, exterior]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=43948&oldid=prevSîmbotin: /* Mănăstirea Mihai Vodă în prezent */ +imagine2017-01-15T05:48:34Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Mănăstirea Mihai Vodă în prezent: </span> +imagine</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 15 ianuarie 2017 05:48</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l68" >Linia 68:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 68:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>==Mănăstirea Mihai Vodă în prezent==</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<del class="diffchange diffchange-inline">Imagine</del>:Manastirea_Mihai_Voda_exterior.jpg|thumb|300px|Mănăstirea Mihai Vodă în perioada interbelică, exterior]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[<ins class="diffchange diffchange-inline">Fișier</ins>:Manastirea_Mihai_Voda_exterior.jpg|thumb|300px|Mănăstirea Mihai Vodă în perioada interbelică<ins class="diffchange diffchange-inline">, exterior]]</ins></div></td></tr>
<tr><td colspan="2"> </td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div><ins class="diffchange diffchange-inline">[[Fișier:Manastirea_Mihai_Voda.jpg|thumb|300px|Mănăstirea Mihai Vodă în prezent</ins>, exterior]]</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Încă din 1864, Mănăstirea Mihai Vodă, devenită proprietatea statului după secularizarea averilor mănăstirești, a găzduit arhivele statului român. Edificiul a fost complet restaurat în 1900, datorită insistențelor directorului Arhivelor Statului din acea vreme, Dimitrie Onciul. În perioada următoare, între anii 1900-1916, complexul mânăstiresc a fost transformat pentru a răspunde nevoilor Arhivelor Naționale și a fost construit, printre altele, Palatul Arhivelor Naționale, conform planurilor arhitecților Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Băicoianu și M. Gabrielescu. Palatul a fost ridicat pe locul vechilor pivnițe ale mănăstirii, aripa de nord fiind renovată între anii 1940-1941. Între anii 1928-1935 mănăstirea a fost renovată din nou, de către Comisia Monumentelor Istorice, sub îndrumarea arhitectului Emil I. Costescu. Pictura interioară este refăcută de către Costin Petrescu într-un stil neobizantin. În această perioadă biserica este recunoscută ca un simbol estetic și istoric al Bucureștilor; Cincinati I. Sfințescu, într-o carte din 1932, vorbind astfel despre aceasta: „''Biserica Mihai Vodă de la Arhivele statului îndeplinește condițiile unei valorificări istorice și cată a fi păstrată și ca valoare estetică, nu numai istorică. Arhivele Statului înconjurătoare asigură aici liniștea și reculegerea necesară''”. Între anii 1940-1943 și 1954-1956 au avut loc reparații și modernizări, iar în 23 aprilie 1955, prin Hotărârea de Guvern nr. 1160/1955, complexul Mănăstirii Mihai Vodă a fost declarat monument istoric.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=43941&oldid=prevSîmbotin: /* Legături externe */ +categ.2017-01-15T05:08:37Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Legături externe: </span> +categ.</span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 15 ianuarie 2017 05:08</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l94" >Linia 94:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 94:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Mănăstiri din <del class="diffchange diffchange-inline">România</del>|Mihai Vodă]]</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>[[Categorie:Mănăstiri din <ins class="diffchange diffchange-inline">București</ins>|Mihai Vodă]]</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=42736&oldid=prevSîmbotin: diacritice noi (cu virgulă)2016-06-02T05:34:05Z<p>diacritice noi (cu virgulă)</p>
<a href="https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=42736&oldid=42734">Afișare diferențe</a>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=42734&oldid=prevSîmbotin: /* Istoric */2016-06-01T19:14:33Z<p><span dir="auto"><span class="autocomment">Istoric</span></span></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 1 iunie 2016 19:14</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l33" >Linia 33:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 33:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Banul Mihai a refăcut complet biserica mănăstirii, ulterior adăugându-i turnul [[clopotniţă]], mai multe case domneşti, casă pentru [[stareţ]]i, o sală de mese (trapeză), o bucătărie (cuhnie) şi pivniţe. De asemenea, a înzestrat mănăstirea cu mai multe moşii (13 sate dăruite de Mihai, dar şi un sat ca dar din partea soţiei acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472000 aspri. Podul peste râul Dâmboviţa, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul.  </div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>Banul Mihai a refăcut complet biserica mănăstirii, ulterior adăugându-i turnul [[clopotniţă]], mai multe case domneşti, casă pentru [[stareţ]]i, o sală de mese (trapeză), o bucătărie (cuhnie) şi pivniţe. De asemenea, a înzestrat mănăstirea cu mai multe moşii (13 sate dăruite de Mihai, dar şi un sat ca dar din partea soţiei acestuia, doamna Stanca), cumpărate cu suma de 472000 aspri. Podul peste râul Dâmboviţa, care făcea legătura cu mănăstirea a fost construit tot în această perioadă, sub îndrumarea lui Mihai Viteazul.  </div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O <del class="diffchange diffchange-inline">inscripţie </del>de pe <del class="diffchange diffchange-inline">fronstispiciul </del>bisericii spunea: „''La anul 1594 s-a zidit această biserică, iar uşa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos''”. Se poate deduce de aici că înălţarea edificiului s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (în august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat acest sfânt lăcaş  Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos.</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>O <ins class="diffchange diffchange-inline">[[pisanie]] </ins>de pe <ins class="diffchange diffchange-inline">frontispiciul </ins>bisericii spunea: „''La anul 1594 s-a zidit această biserică, iar uşa în anul 1711, pe timpul egumenului Iosif din Milos''”. Se poate deduce de aici că înălţarea edificiului s-a finalizat în anul 1594. Cinci ani mai târziu (în august 1599), Mihai, printr-un act păstrat până în zilele noastre, a închinat acest sfânt lăcaş  Mănăstirii Simonopetra de la Muntele Athos.</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În secolul al XVII-lea mănăstirea a primit donaţii din partea voievozilor Alexandru Iliaş, Alexandru "''Coconul''" şi Antonie Vodă. Aceste donaţii au permis stareţilor mănăstirii să o păstreze la adevărata sa valoare. Printre vizitatori străini care au remarcat frumuseţea deosebită a mănăstirii a fost, în anul 1654, Paul din Alepo (care îl însoţea pe Macarie Zaim, Patriarhul de Antiohia într-o vizită la Mănăstirea Mihai Vodă). Acesta descria mănăstirea astfel:</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>În secolul al XVII-lea mănăstirea a primit donaţii din partea voievozilor Alexandru Iliaş, Alexandru "''Coconul''" şi Antonie Vodă. Aceste donaţii au permis stareţilor mănăstirii să o păstreze la adevărata sa valoare. Printre vizitatori străini care au remarcat frumuseţea deosebită a mănăstirii a fost, în anul 1654, Paul din Alepo (care îl însoţea pe Macarie Zaim, Patriarhul de Antiohia într-o vizită la Mănăstirea Mihai Vodă). Acesta descria mănăstirea astfel:</div></td></tr>
</table>Sîmbotinhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Mihai_Vod%C4%83&diff=42733&oldid=prevSîmbotin la 1 iunie 2016 19:002016-06-01T19:00:31Z<p></p>
<table class="diff diff-contentalign-left" data-mw="interface">
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<col class="diff-marker" />
<col class="diff-content" />
<tr style="vertical-align: top;" lang="ro">
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">← Versiunea anterioară</td>
<td colspan="2" style="background-color: white; color:black; text-align: center;">Versiunea de la data 1 iunie 2016 19:00</td>
</tr><tr><td colspan="2" class="diff-lineno" id="mw-diff-left-l6" >Linia 6:</td>
<td colspan="2" class="diff-lineno">Linia 6:</td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|tip=călugări</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|tip=călugări</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|înfiinţată=1594</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|înfiinţată=1594</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'>−</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #ffe49c; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|ctitor=Mihai Viteazul</div></td><td class='diff-marker'>+</td><td style="color:black; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #a3d3ff; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|ctitor=<ins class="diffchange diffchange-inline">[[</ins>Mihai Viteazul<ins class="diffchange diffchange-inline">]]</ins></div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|stareţ=</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|stareţ=</div></td></tr>
<tr><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|mărime aprox=</div></td><td class='diff-marker'> </td><td style="background-color: #f9f9f9; color: #333333; font-size: 88%; border-style: solid; border-width: 1px 1px 1px 4px; border-radius: 0.33em; border-color: #e6e6e6; vertical-align: top; white-space: pre-wrap;"><div>|mărime aprox=</div></td></tr>
</table>Sîmbotin