Mănăstirea Marea Lavră (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Ctitori din Ţările Române: corect. leg. int.)
m (diacritice noi (cu virgulă))
Linia 1: Linia 1:
−
[[Image:Koukouzelissa.jpg|thumb|left|Icoana Maicii Domnului "Cucuzeliţa", din Marea Lavră]]
+
[[Image:Koukouzelissa.jpg|thumb|left|Icoana Maicii Domnului "Cucuzelița", din Marea Lavră]]
−
'''Mănăstirea Marea Lavră''' (gr.: Μεγίστης Λαύρας) este considerată prima mare [[mănăstire]] de obşte din [[Muntele Athos]] şi a fost întemeiată pe la anul 963 prin osârdia [[pustnic]]ului Atanasie din Trapezunt, cu ajutoare băneşti date de către împăraţii bizantini Nichifor Focas (963-959) şi Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut [[imnograf]] bizantin, [[Ioan Cucuzel]].
+
'''Mănăstirea Marea Lavră''' (gr.: Μεγίστης Λαύρας) este considerată prima mare [[mănăstire]] de obște din [[Muntele Athos]] și a fost întemeiată pe la anul 963 prin osârdia [[pustnic]]ului Atanasie din Trapezunt, cu ajutoare bănești date de către împărații bizantini Nichifor Focas (963-959) și Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut [[imnograf]] bizantin, [[Ioan Cucuzel]].
  
 
Această Mănăstire avea pe vremuri ca la 200 de [[călugăr]]i greci.
 
Această Mănăstire avea pe vremuri ca la 200 de [[călugăr]]i greci.
  
 
==Ctitori din Ţările Române==
 
==Ctitori din Ţările Române==
−
Ruinându-se cu vremea, a fost înfrumuseţată de către domnitorii Ţării Româneşti: Alexandru Basarab şi Vladislav Basarab (1364-1374). Ei au dăruit şi o [[icoană]] foarte frumoasă a [[sfânt]]ului [[Atanasie Athonitul]], lucrată în argint şi aur.
+
Ruinându-se cu vremea, a fost înfrumusețată de către domnitorii Ţării Românești: Alexandru Basarab și Vladislav Basarab (1364-1374). Ei au dăruit și o [[icoană]] foarte frumoasă a [[sfânt]]ului [[Atanasie Athonitul]], lucrată în argint și aur.
  
−
Într-o parte şi alta a icoanei se văd chipurile gravate ale lui Vladislav Basarab şi al soţiei sale, doamna Ana Vintilă-Vodă. Voievodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Drăghici au dăruit o icoană numită "Egumeniţa".
+
Într-o parte și alta a icoanei se văd chipurile gravate ale lui Vladislav Basarab și al soției sale, doamna Ana Vintilă-Vodă. Voievodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Drăghici au dăruit o icoană numită "Egumenița".
  
−
Mai târziu, Neagoe Basarab a reînnoit-o, acoperind-o cu plumb şi înfrumuseţând-o. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691) pe ai cărei pereţi este zugrăvit drept ctitor Gavriil Movilă. Domnul Moldovei trimitea acestei mănăstiri câte 15 mii de taleri anual.  
+
Mai târziu, Neagoe Basarab a reînnoit-o, acoperind-o cu plumb și înfrumusețând-o. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691) pe ai cărei pereți este zugrăvit drept ctitor Gavriil Movilă. Domnul Moldovei trimitea acestei mănăstiri câte 15 mii de taleri anual.  
  
−
În anul 1713, domnitorul [[Constantin Brâncoveanu]] construieşte un [[Capelă|paraclis]] în cinstea icoanei Maicii Domnului "Cucuzeliţa".
+
În anul 1713, domnitorul [[Constantin Brâncoveanu]] construiește un [[Capelă|paraclis]] în cinstea icoanei Maicii Domnului "Cucuzelița".
  
 
==Biblioteca==
 
==Biblioteca==
−
În această Mănăstire se află circa 2050 de manuscrise, dintre care 650 de pergamente; mai multe dintre ele au legătură cu Ţările Române. Biblioteca mănăstirii mai deţine 165 de codici vechi şi mai mult de 30.000 de cărţi tipărite, fiind cea mai importantă bibliotecă atonită.
+
În această Mănăstire se află circa 2050 de manuscrise, dintre care 650 de pergamente; mai multe dintre ele au legătură cu Ţările Române. Biblioteca mănăstirii mai deține 165 de codici vechi și mai mult de 30.000 de cărți tipărite, fiind cea mai importantă bibliotecă atonită.
  
−
==Moaşte şi odoare==
+
==Moaște și odoare==
−
În interiorul bisericii principale (catolicon – katholikon) se află [[mormânt]]ul Sfântului Atanasie Atonitul, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coţi, în 4 muchii, al sfântului Atanasie şi o [[cruce]] de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept sfântul. Se mai află o bucată din lemnul Cinstitei Cruci a Domnului, Capul Sf. [[Vasile cel Mare]], o mână a sfântului [[Ioan Gură de Aur]], o mână a Sf. [[Apostolul Andrei|Apostol Andrei]] cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel şi multe alte sfinte [[moaşte]]. Posedă coroana şi un veşmânt bogat (sacos) al împăratului bizantin Nichifor Focas (963-969).
+
În interiorul bisericii principale (catolicon – katholikon) se află [[mormânt]]ul Sfântului Atanasie Atonitul, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coți, în 4 muchii, al sfântului Atanasie și o [[cruce]] de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept sfântul. Se mai află o bucată din lemnul Cinstitei Cruci a Domnului, Capul Sf. [[Vasile cel Mare]], o mână a sfântului [[Ioan Gură de Aur]], o mână a Sf. [[Apostolul Andrei|Apostol Andrei]] cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel și multe alte sfinte [[moaște]]. Posedă coroana și un veșmânt bogat (sacos) al împăratului bizantin Nichifor Focas (963-969).
  
−
În curtea mănăstirii se află cel mai bătrân chiparos din lume, plantat de însuşi sf. Atanasie Athonitul.
+
În curtea mănăstirii se află cel mai bătrân chiparos din lume, plantat de însuși sf. Atanasie Athonitul.
  
 
==Icoane==
 
==Icoane==
−
'''"Cucuzeliţa"''' - [[Cuvios]]ul [[Ioan Cucuzel]] a adormit odată la o [[priveghere]], iar [[Maica Domnului]] i-a spus din icoană: "Cântă-mi, Ioane, şi mă laudă, că şi eu nu te voi lăsa!"
+
'''"Cucuzelița"''' - [[Cuvios]]ul [[Ioan Cucuzel]] a adormit odată la o [[priveghere]], iar [[Maica Domnului]] i-a spus din icoană: "Cântă-mi, Ioane, și mă laudă, că și eu nu te voi lăsa!"
  
−
'''"Econoama"''' - Sf. Athanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau pentru administrarea mănăstirii, Maica Domnului i-a grăit : "Nu te întrista, Athanasie, că de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri." - şi de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are alt [[econom]] decât pe Maica Domnului.
+
'''"Econoama"''' - Sf. Athanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau pentru administrarea mănăstirii, Maica Domnului i-a grăit : "Nu te întrista, Athanasie, că de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri." - și de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are alt [[econom]] decât pe Maica Domnului.
  
−
'''"Portăriţa"''' - Un turc a tras în icoană cu pistolul, iar al treilea glonte s-a întors şi l-a lovit pe el.
+
'''"Portărița"''' - Un turc a tras în icoană cu pistolul, iar al treilea glonte s-a întors și l-a lovit pe el.
  
 
==Schituri==
 
==Schituri==
 
Patru schituri depind de Marea Lavră:
 
Patru schituri depind de Marea Lavră:
−
* Schitul "Sfântul [[Ioan Botezătorul]]" - este schitul românesc din Muntele Athos, cunoscut şi ca [[Schitul Prodromu (Muntele Athos)|Schitul Prodromu]]
+
* Schitul "Sfântul [[Ioan Botezătorul]]" - este schitul românesc din Muntele Athos, cunoscut și ca [[Schitul Prodromu (Muntele Athos)|Schitul Prodromu]]
 
* Schitul Kavsokalyvia
 
* Schitul Kavsokalyvia
 
* Schitul "Sfânta Ana"
 
* Schitul "Sfânta Ana"

Versiunea de la data 5 aprilie 2016 04:45

Icoana Maicii Domnului "Cucuzelița", din Marea Lavră

Mănăstirea Marea Lavră (gr.: Μεγίστης Λαύρας) este considerată prima mare mănăstire de obște din Muntele Athos și a fost întemeiată pe la anul 963 prin osârdia pustnicului Atanasie din Trapezunt, cu ajutoare bănești date de către împărații bizantini Nichifor Focas (963-959) și Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut imnograf bizantin, Ioan Cucuzel.

Această Mănăstire avea pe vremuri ca la 200 de călugări greci.

Ctitori din Ţările Române

Ruinându-se cu vremea, a fost înfrumusețată de către domnitorii Ţării Românești: Alexandru Basarab și Vladislav Basarab (1364-1374). Ei au dăruit și o icoană foarte frumoasă a sfântului Atanasie Athonitul, lucrată în argint și aur.

Într-o parte și alta a icoanei se văd chipurile gravate ale lui Vladislav Basarab și al soției sale, doamna Ana Vintilă-Vodă. Voievodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Drăghici au dăruit o icoană numită "Egumenița".

Mai târziu, Neagoe Basarab a reînnoit-o, acoperind-o cu plumb și înfrumusețând-o. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691) pe ai cărei pereți este zugrăvit drept ctitor Gavriil Movilă. Domnul Moldovei trimitea acestei mănăstiri câte 15 mii de taleri anual.

În anul 1713, domnitorul Constantin Brâncoveanu construiește un paraclis în cinstea icoanei Maicii Domnului "Cucuzelița".

Biblioteca

În această Mănăstire se află circa 2050 de manuscrise, dintre care 650 de pergamente; mai multe dintre ele au legătură cu Ţările Române. Biblioteca mănăstirii mai deține 165 de codici vechi și mai mult de 30.000 de cărți tipărite, fiind cea mai importantă bibliotecă atonită.

Moaște și odoare

În interiorul bisericii principale (catolicon – katholikon) se află mormântul Sfântului Atanasie Atonitul, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coți, în 4 muchii, al sfântului Atanasie și o cruce de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept sfântul. Se mai află o bucată din lemnul Cinstitei Cruci a Domnului, Capul Sf. Vasile cel Mare, o mână a sfântului Ioan Gură de Aur, o mână a Sf. Apostol Andrei cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel și multe alte sfinte moaște. Posedă coroana și un veșmânt bogat (sacos) al împăratului bizantin Nichifor Focas (963-969).

În curtea mănăstirii se află cel mai bătrân chiparos din lume, plantat de însuși sf. Atanasie Athonitul.

Icoane

"Cucuzelița" - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit odată la o priveghere, iar Maica Domnului i-a spus din icoană: "Cântă-mi, Ioane, și mă laudă, că și eu nu te voi lăsa!"

"Econoama" - Sf. Athanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau pentru administrarea mănăstirii, Maica Domnului i-a grăit : "Nu te întrista, Athanasie, că de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri." - și de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are alt econom decât pe Maica Domnului.

"Portărița" - Un turc a tras în icoană cu pistolul, iar al treilea glonte s-a întors și l-a lovit pe el.

Schituri

Patru schituri depind de Marea Lavră:

  • Schitul "Sfântul Ioan Botezătorul" - este schitul românesc din Muntele Athos, cunoscut și ca Schitul Prodromu
  • Schitul Kavsokalyvia
  • Schitul "Sfânta Ana"
  • Schitul Sfânta Ana cea mică
Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Marea_Lavră_(Muntele_Athos)&oldid=42560”