Mănăstirea Lupșa

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 16 septembrie 2013 06:04, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (Bibliografie)
Salt la: navigare, căutare
Mănăstirea Lupşa
Mănăstirea Lupşa
Jurisdicție Arhiepiscopia Alba-Iulia
Tip călugări
Înființată secolul XV
Ctitori Familia cnejilor Cândea
Stareț Protosinghel Melhisedec Ungureanu
Mărime aprox. 20 viețuitori
Localizare   com. Lupşa, jud. Alba
Limba liturgică română
Cântarea psaltică bizantină
Schituri, metocuri și chilii Schitul „Învierea Domnului” - com. Albac (după Pleşe)
Hramuri „Înălţarea Sfintei Cruci” şi „Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă.
Site web oficial -


Mănăstirea Lupşa este o mănăstire ortodoxă din comuna Lupşa, în judeţul Alba. Este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe de pe Valea Arieşului.

Istoric

Lăcaşul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnejilor Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieşului.

In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor şi turnul clopotniţă de la intrarea principală a mănăstirii.

Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea, fiind refăcută în anul 1694[1]. Este monument istoric, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul de clasificare LMI SB-II-m-A-12147[2].

Localizare

Acces rutier: DN75 Baia de Arieş, spre vest – com. Lupşa (9 km). Dinspre Câmpeni (nu se intră în oraş) se urmează indicatorul Turda (sau Baia de Arieş). Mănăstirea se află la 10 km de Câmpeni, în satul Mănăstire aparţinând de comuna Lupşa, pe partea stângă.

Sfinte moaşte

În mai 2001, Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirii Vatopedi, a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Tot aici au fost aduse părţi din moaştele Sfinţilor Haralambie, Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi.

Note

Bibliografie

  • Atanasie Popa, Biserici vechi din Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XIII (1976), pp. 429-432.
  • Marius Porumb, Două ctitorii românești din sec. al XV-lea: Biserica Sfîntului Gheorghe și Mănăstirea Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XVI (1979), pp. 626-630.
  • Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei. Mărturii de continuitate și creație românească, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, Alba Iulia 1987, pp. 85-86.
  • Monumente istorice din România - Biserica de lemn Sf.Nicolae a manastirii Lupsa, Fișă și localizare de monument

Surse