Mănăstirea Lupșa: Diferență între versiuni
m (a redenumit Mănăstirea Lupşa în Mănăstirea Lupșa: diacritice noi (cu virgulă)) |
m (diacritice noi (cu virgulă)) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Mănăstire | {{Mănăstire | ||
| − | |nume=Mănăstirea | + | |nume=Mănăstirea Lupșa |
| − | |Imagine=[[Imagine:Lupsa.JPG|300 px|Mănăstirea | + | |Imagine=[[Imagine:Lupsa.JPG|300 px|Mănăstirea Lupșa]] |
|jurisdicţie=Arhiepiscopia Alba-Iulia | |jurisdicţie=Arhiepiscopia Alba-Iulia | ||
|tip=[[călugăr]]i | |tip=[[călugăr]]i | ||
| Linia 8: | Linia 8: | ||
|stareţ=Protosinghel Melhisedec Ungureanu | |stareţ=Protosinghel Melhisedec Ungureanu | ||
|mărime aprox=20 viețuitori | |mărime aprox=20 viețuitori | ||
| − | |localizare= {{flag|Romania}} com. | + | |localizare= {{flag|Romania}} com. Lupșa, jud. Alba |
|limba liturgică=română | |limba liturgică=română | ||
|cântarea=psaltică bizantină | |cântarea=psaltică bizantină | ||
| − | |schituri=Schitul „Învierea Domnului” - com. Albac (după | + | |schituri=Schitul „Învierea Domnului” - com. Albac (după Pleșe) |
| − | |hramuri= | + | |hramuri=„Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă. |
|site=- | |site=- | ||
|}} | |}} | ||
| − | '''Mănăstirea | + | '''Mănăstirea Lupșa''' este o [[mănăstire]] ortodoxă din comuna Lupșa, în județul Alba. Este unul dintre cele mai vechi așezăminte [[monah]]ale ortodoxe de pe Valea Arieșului. |
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| − | + | Lăcașul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnejilor Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieșului. | |
| − | In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate [[Chilie|chiliile]], zidul împrejmuitor | + | In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate [[Chilie|chiliile]], zidul împrejmuitor și turnul [[clopotniță]] de la intrarea principală a mănăstirii. |
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea, fiind refăcută în anul [[1694]]<ref>Adrian Andrei Rusu, ''Dicționarul mănăstirilor din Transilvania'', Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 164.</ref>. Este monument istoric, fiind inclusă în ''Lista monumentelor istorice din județul Alba'' cu codul de clasificare LMI ''SB-II-m-A-12147''<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice (2010), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004], accesat 16 septembrie 2013.</ref>. | Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea, fiind refăcută în anul [[1694]]<ref>Adrian Andrei Rusu, ''Dicționarul mănăstirilor din Transilvania'', Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 164.</ref>. Este monument istoric, fiind inclusă în ''Lista monumentelor istorice din județul Alba'' cu codul de clasificare LMI ''SB-II-m-A-12147''<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice (2010), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004], accesat 16 septembrie 2013.</ref>. | ||
==Localizare== | ==Localizare== | ||
| − | Acces rutier: DN75 Baia de | + | Acces rutier: DN75 Baia de Arieș, spre vest – com. Lupșa (9 km). Dinspre Câmpeni (nu se intră în oraș) se urmează indicatorul Turda (sau Baia de Arieș). Mănăstirea se află la 10 km de Câmpeni, în satul Mănăstire aparținând de comuna Lupșa, pe partea stângă. |
| − | ==Sfinte | + | ==Sfinte moaște== |
| − | În mai 2001, [[Arhimandrit]]ul Efrem, [[egumen]]ul [[Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)|Mănăstirii Vatopedi]], a dăruit Mănăstirii | + | În mai 2001, [[Arhimandrit]]ul Efrem, [[egumen]]ul [[Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)|Mănăstirii Vatopedi]], a dăruit Mănăstirii Lupșa o părticică din lemnul [[Cruce|Sfintei Cruci]]. Tot aici au fost aduse părți din [[moaște]]le Sfinților [[Haralambie]], Hariton, Evdochim, Iosif și Paraschevi. |
[[Imagine:LupsaAB2013_(48).jpg|left|thumb|280px|<center>Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa</center>]] | [[Imagine:LupsaAB2013_(48).jpg|left|thumb|280px|<center>Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa</center>]] | ||
Versiunea de la data 2 noiembrie 2014 05:45
| Mănăstirea Lupșa | |
| |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Alba-Iulia |
| Tip | călugări |
| Înființată | secolul XV |
| Ctitori | Familia cnejilor Cândea |
| Stareț | Protosinghel Melhisedec Ungureanu |
| Mărime aprox. | 20 viețuitori |
| Localizare |  com. Lupșa, jud. Alba
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | psaltică bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | Schitul „Învierea Domnului” - com. Albac (după Pleșe) |
| Hramuri | „Înălțarea Sfintei Cruci” și „Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă. |
| Site web oficial | - |
Mănăstirea Lupșa este o mănăstire ortodoxă din comuna Lupșa, în județul Alba. Este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale ortodoxe de pe Valea Arieșului.
Istoric
Lăcașul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnejilor Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieșului.
In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor și turnul clopotniță de la intrarea principală a mănăstirii.
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea, fiind refăcută în anul 1694[1]. Este monument istoric, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul de clasificare LMI SB-II-m-A-12147[2].
Localizare
Acces rutier: DN75 Baia de Arieș, spre vest – com. Lupșa (9 km). Dinspre Câmpeni (nu se intră în oraș) se urmează indicatorul Turda (sau Baia de Arieș). Mănăstirea se află la 10 km de Câmpeni, în satul Mănăstire aparținând de comuna Lupșa, pe partea stângă.
Sfinte moaște
În mai 2001, Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirii Vatopedi, a dăruit Mănăstirii Lupșa o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Tot aici au fost aduse părți din moaștele Sfinților Haralambie, Hariton, Evdochim, Iosif și Paraschevi.
.jpg)
Note
- ↑ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 164.
- ↑ Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice (2010), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004, accesat 16 septembrie 2013.
Bibliografie
- Atanasie Popa, Biserici vechi din Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XIII (1976), pp. 429-432.
- Marius Porumb, Două ctitorii românești din sec. al XV-lea: Biserica Sfîntului Gheorghe și Mănăstirea Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XVI (1979), pp. 626-630.
- Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei. Mărturii de continuitate și creație românească, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, Alba Iulia 1987, pp. 85-86.
- Monumente istorice din România - Biserica de lemn Sf.Nicolae a manastirii Lupsa, Fișă și localizare de monument
