Mănăstirea Lupșa: Diferență între versiuni
(Bibliografie) |
m (+imag.) |
||
| Linia 29: | Linia 29: | ||
==Sfinte moaşte== | ==Sfinte moaşte== | ||
În mai 2001, [[Arhimandrit]]ul Efrem, [[egumen]]ul [[Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)|Mănăstirii Vatopedi]], a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul [[Cruce|Sfintei Cruci]]. Tot aici au fost aduse părţi din [[moaşte]]le Sfinţilor [[Haralambie]], Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi. | În mai 2001, [[Arhimandrit]]ul Efrem, [[egumen]]ul [[Mănăstirea_Vatopedi_(Muntele_Athos)|Mănăstirii Vatopedi]], a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul [[Cruce|Sfintei Cruci]]. Tot aici au fost aduse părţi din [[moaşte]]le Sfinţilor [[Haralambie]], Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi. | ||
| + | [[Imagine:LupsaAB2013_(48).jpg|left|thumb|280px|<center>Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa</center>]] | ||
==Note== | ==Note== | ||
Versiunea de la data 16 septembrie 2013 06:16
| Mănăstirea Lupşa | |
| |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Alba-Iulia |
| Tip | călugări |
| Înființată | secolul XV |
| Ctitori | Familia cnejilor Cândea |
| Stareț | Protosinghel Melhisedec Ungureanu |
| Mărime aprox. | 20 viețuitori |
| Localizare |  com. Lupşa, jud. Alba
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | psaltică bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | Schitul „Învierea Domnului” - com. Albac (după Pleşe) |
| Hramuri | „Înălţarea Sfintei Cruci” şi „Sf. Ier. Nicolae” la biserica de lemn; Sf. Siluan Athonitul la biserica nouă. |
| Site web oficial | - |
Mănăstirea Lupşa este o mănăstire ortodoxă din comuna Lupşa, în judeţul Alba. Este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ortodoxe de pe Valea Arieşului.
Istoric
Lăcaşul a fost construit în anul 1429, fiind cea mai veche biserică de lemn păstrată până astăzi în Transilvania, ctitorie a familiei cnejilor Cândea, conducătoare a districtului românesc de pe cursul superior al Arieşului.
In 1991 s-a aprobat redeschiderea mănăstirii. Între anii 1995-2004 au fost ridicate chiliile, zidul împrejmuitor şi turnul clopotniţă de la intrarea principală a mănăstirii.
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea, fiind refăcută în anul 1694[1]. Este monument istoric, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul de clasificare LMI SB-II-m-A-12147[2].
Localizare
Acces rutier: DN75 Baia de Arieş, spre vest – com. Lupşa (9 km). Dinspre Câmpeni (nu se intră în oraş) se urmează indicatorul Turda (sau Baia de Arieş). Mănăstirea se află la 10 km de Câmpeni, în satul Mănăstire aparţinând de comuna Lupşa, pe partea stângă.
Sfinte moaşte
În mai 2001, Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirii Vatopedi, a dăruit Mănăstirii Lupşa o părticică din lemnul Sfintei Cruci. Tot aici au fost aduse părţi din moaştele Sfinţilor Haralambie, Hariton, Evdochim, Iosif şi Paraschevi.
.jpg)
Note
- ↑ Adrian Andrei Rusu, Dicționarul mănăstirilor din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 164.
- ↑ Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice (2010), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004, accesat 16 septembrie 2013.
Bibliografie
- Atanasie Popa, Biserici vechi din Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XIII (1976), pp. 429-432.
- Marius Porumb, Două ctitorii românești din sec. al XV-lea: Biserica Sfîntului Gheorghe și Mănăstirea Lupșa, în: Acta Musei Napocensis XVI (1979), pp. 626-630.
- Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei. Mărturii de continuitate și creație românească, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Alba Iuliei, Alba Iulia 1987, pp. 85-86.
- Monumente istorice din România - Biserica de lemn Sf.Nicolae a manastirii Lupsa, Fișă și localizare de monument
