Mănăstirea Konstamonitu (Muntele Athos): Diferență între versiuni
m |
(+imagine) |
||
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | {{ | + | {{Mănăstire |
− | + | |nume=Mănăstirea Konstamonitu | |
− | + | |Imagine= [[Image:Καθολικό της μονής Κωνσταμονίτου.jpg|thumb|300px|Catoliconul Mănăstirii Konstamonitu]] | |
− | + | |jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul) | |
− | + | |tip=călugări (viaţă de obşte) | |
− | + | |înfiinţată= sec. al X-lea | |
− | + | |ctitor= [[stareţ]]ul Grigorie | |
− | + | |stareţ= | |
− | + | |mărime aprox= | |
− | + | |localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia | |
− | + | |limba liturgică=greacă | |
− | + | |cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]] | |
− | }} | + | |schituri= |
− | '''Mănăstirea Konstamonitu''' ( | + | |hramuri= [[27 decembrie|Sf.Arhid. Ştefan]] |
+ | |site= | ||
+ | |}} | ||
+ | '''Mănăstirea Konstamonitu''' (gr.: Κωνσταμονίτου) (denumire scrisă uneori şi '''Co[n]stamonit[o]u''' sau '''Konstamonitou''') este una dintre cele douăzeci de [[mănăstire|mănăstiri]] de la [[Muntele Athos]] şi este situat în partea de sud-est a peninsulei, la circa 200 de metri altitudine (faţă de nivelul mării). Este a douăzecea în ordinea ierarhică a mănăstirilor din Sfântul Munte. Intrată în declin după un incendiu, în secolul al XVI-lea, viaţa monahală de aici a renăscut la începutul secolului al XIX-lea. | ||
==Istorie== | ==Istorie== | ||
− | + | Potrivit unor legende, Mănăstirea Konstamonitu ar fi fost întemeiată de împăratul Constantin, fiul lui [[Constantin cel Mare]]. Potrivit altor tradiţii, ea fost întemeiată în secolul al X-lea de un [[monah]] numit Konstamonites (dată de la care începe să fie atestată şi documentar) şi s-a dezvoltat datorită ajutoarelor primite de la împăraţii romani de răsărit (bizantini), de la domnitorii sârbi şi români (Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş). În secolul al XVI-lea, mănăstirea a suferit pagube însemnate în urma unui incendiu; pentru o vreme, aceasta nu şi-a mai revenit. | |
− | + | O perioadă de renaştere a început în secolul al XVIII-lea, continuând la începutul secolului al XVIII-lea, când s-a construit aripa de est a mănăstirii, cu ajutorul financiar al Vassilikiei Condaxis, soţia lui [[:w:Ali Pasha|Ali Paşa]] din Ianina (1740-1822). La sfârşitul secolului al XIX-lea i s-a adăugat aripa de nord, precum şi [[catolicon|catholiconul]] (biserica principală a mănăstirii), din banii strânşi de doi monahi, Simeon Stagiritul şi Iosif [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)|Xiropotaminul]]. | |
+ | |||
+ | Pe lângă catholicon, care a primit hramul Sfântului [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], întâiul-mucenic, mănăstirea mai are alte opt [[paraclis]]e. Cele dinăuntrul incintei sunt închinate [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]], Sfântului Împărat [[Constantin cel Mare|Constantin]], Tuturor Sfinţilor şi respectiv Sfântului [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]. Cele din afara mănăstirii au respectiv hramul Sfinţii [[Arhangheli]] (cel din cimitir), [[Sfânta Treime]], Naşterea Maicii Domnului (Panagouda), Sf. [[Antonie cel Mare|Antonie]] şi Sf. Nicolae (situate în portul [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]]). | ||
==Odoare== | ==Odoare== | ||
− | + | Mănăstirea păstrează sfinte [[moaşte]] de la mai mulţi Sfinţi, între care Sf. Ştefan şi Sf. Vlasie. Biblioteca mănăstirii adăposteşte circa o sută de codice, precum şi icoanele [[Panaghia Hodighitria]] (Maica Domnului Călăuzitoarea), [[Panaghia Antifonitria]] (icoana Maicii Domnului „care a strigat”) şi a Sf. Arhidiacon Ştefan. Aici se mai păstrează şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portăriţa ([[Panaghia Portaitissa]]), în [[paraclis]]ul închinat ei. [[Iconostas]]ul din biserica principală este făcut din marmură ateniană. | |
+ | |||
+ | ==Surse== | ||
+ | *[[:en:Konstamonitou Monastery (Athos)|OrthodoxWiki:Konstamonitou Monastery (Athos)]] | ||
+ | *ro: [http://www.proarad.ro/athos-meteora/constamonitu.html Mănăstirea Constamonitu] | ||
− | == | + | ==Legături externe== |
− | *[http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/konstamonitou.html Konstamonitou Monastery] | + | *en: [http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/konstamonitou.html Konstamonitou Monastery] |
− | *[http://www.greekorthodoxchurch.org/agion_oros.html Mount Athos] | + | *en: [http://www.greekorthodoxchurch.org/agion_oros.html Mount Athos] |
+ | *ro: [http://www.proarad.ro/athos-meteora/constamonitu.html Mănăstirea Constamonitu] | ||
+ | *ro: [http://www.munteleathos.ro/COSTAMONITU.HTM Mănăstirea Costamonitu] | ||
[[Categorie:Mănăstiri]] | [[Categorie:Mănăstiri]] |
Versiunea curentă din 7 martie 2011 23:03
Mănăstirea Konstamonitu | |
Jurisdicție | Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul) |
Tip | călugări (viaţă de obşte) |
Înființată | sec. al X-lea |
Ctitori | stareţul Grigorie |
Stareț | |
Mărime aprox. | |
Localizare | Muntele Athos, Grecia |
Limba liturgică | greacă |
Cântarea | psaltică |
Schituri, metocuri și chilii | |
Hramuri | Sf.Arhid. Ştefan |
Site web oficial |
Mănăstirea Konstamonitu (gr.: Κωνσταμονίτου) (denumire scrisă uneori şi Co[n]stamonit[o]u sau Konstamonitou) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos şi este situat în partea de sud-est a peninsulei, la circa 200 de metri altitudine (faţă de nivelul mării). Este a douăzecea în ordinea ierarhică a mănăstirilor din Sfântul Munte. Intrată în declin după un incendiu, în secolul al XVI-lea, viaţa monahală de aici a renăscut la începutul secolului al XIX-lea.
Cuprins
Istorie
Potrivit unor legende, Mănăstirea Konstamonitu ar fi fost întemeiată de împăratul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare. Potrivit altor tradiţii, ea fost întemeiată în secolul al X-lea de un monah numit Konstamonites (dată de la care începe să fie atestată şi documentar) şi s-a dezvoltat datorită ajutoarelor primite de la împăraţii romani de răsărit (bizantini), de la domnitorii sârbi şi români (Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş). În secolul al XVI-lea, mănăstirea a suferit pagube însemnate în urma unui incendiu; pentru o vreme, aceasta nu şi-a mai revenit.
O perioadă de renaştere a început în secolul al XVIII-lea, continuând la începutul secolului al XVIII-lea, când s-a construit aripa de est a mănăstirii, cu ajutorul financiar al Vassilikiei Condaxis, soţia lui Ali Paşa din Ianina (1740-1822). La sfârşitul secolului al XIX-lea i s-a adăugat aripa de nord, precum şi catholiconul (biserica principală a mănăstirii), din banii strânşi de doi monahi, Simeon Stagiritul şi Iosif Xiropotaminul.
Pe lângă catholicon, care a primit hramul Sfântului Ştefan, întâiul-mucenic, mănăstirea mai are alte opt paraclise. Cele dinăuntrul incintei sunt închinate Născătoarei de Dumnezeu, Sfântului Împărat Constantin, Tuturor Sfinţilor şi respectiv Sfântului Nicolae. Cele din afara mănăstirii au respectiv hramul Sfinţii Arhangheli (cel din cimitir), Sfânta Treime, Naşterea Maicii Domnului (Panagouda), Sf. Antonie şi Sf. Nicolae (situate în portul Dafni).
Odoare
Mănăstirea păstrează sfinte moaşte de la mai mulţi Sfinţi, între care Sf. Ştefan şi Sf. Vlasie. Biblioteca mănăstirii adăposteşte circa o sută de codice, precum şi icoanele Panaghia Hodighitria (Maica Domnului Călăuzitoarea), Panaghia Antifonitria (icoana Maicii Domnului „care a strigat”) şi a Sf. Arhidiacon Ştefan. Aici se mai păstrează şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portăriţa (Panaghia Portaitissa), în paraclisul închinat ei. Iconostasul din biserica principală este făcut din marmură ateniană.
Surse
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri