Mănăstirea Konstamonitu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m
(+imagine)
 
(Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de același utilizator)
Linia 1: Linia 1:
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
{{Athonitemonastery|
+
|nume=Mănăstirea Konstamonitu
name=Holy Monastery of Konstamonitou|
+
|Imagine= [[Image:Καθολικό της μονής Κωνσταμονίτου.jpg|thumb|300px|Catoliconul Mănăstirii Konstamonitu]]
rank=Twentieth|
+
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] (Istanbul)
type=[[Cenobitic]] Monastery|
+
|tip=călugări (viaţă de obşte)
founded=900s|
+
|înfiinţată= sec. al X-lea
superior=''unknown''|
+
|ctitor= [[stareţ]]ul Grigorie
size=''unknown''|
+
|stareţ=  
location=Southeast|
+
|mărime aprox=
language=Greek|
+
|localizare= [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
music=[[Byzantine chant]]|
+
|limba liturgică=greacă
feasts=[[December 26|St. Stephen the Protomartyr]]|
+
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
}}
+
|schituri=
'''Mănăstirea Konstamonitu''' (Greek: Κωνσταμονίτου) is one of twenty [[monastery|monasteries]] on the [[Muntele Athos]] peninsula and is located on the southeastern side of the peninsula at an elevation of about 200 meters (650 feet) above the sea. It is twentieth in hierarchical rank among the monasteries. Having fallen in decline after a fire in the sixteenth century Konstamonitou was revived in the early nineteenth century.  
+
|hramuri= [[27 decembrie|Sf.Arhid. Ştefan]]
 +
|site=
 +
|}}
 +
'''Mănăstirea Konstamonitu''' (gr.: Κωνσταμονίτου) (denumire scrisă uneori şi '''Co[n]stamonit[o]u''' sau '''Konstamonitou''') este una dintre cele douăzeci de [[mănăstire|mănăstiri]] de la [[Muntele Athos]] şi este situat în partea de sud-est a peninsulei, la circa 200 de metri altitudine (faţă de nivelul mării). Este a douăzecea în ordinea ierarhică a mănăstirilor din Sfântul Munte. Intrată în declin după un incendiu, în secolul al XVI-lea, viaţa monahală de aici a renăscut la începutul secolului al XIX-lea.  
  
 
==Istorie==
 
==Istorie==
Konstamonitou was founded in the tenth century by a [[monk]] named Konstamonites and developed with the aid of the Byzantine Roman emperors and Serbian princes. In the sixteenth century the monastery was seriously damaged by fire and did not recover for some time. A recovery began in the eighteenth century, and in early nineteenth century continued when the east wing of the monastery compound was built with a financial aid from Vassiliki Kondaxi who was the wife of the Turk Ali Pasha. Then, in mid nineteenth century the north wing was added, as well as the [[katholikon]], using money raised by two monks, Symeon of Stayira and Joseph of [[Xeropotamou Monastery (Athos)|Xeropotamou]] Monastery.
+
Potrivit unor legende, Mănăstirea Konstamonitu ar fi fost întemeiată de împăratul Constantin, fiul lui [[Constantin cel Mare]]. Potrivit altor tradiţii, ea fost întemeiată în secolul al X-lea de un [[monah]] numit Konstamonites (dată de la care începe să fie atestată şi documentar) şi s-a dezvoltat datorită ajutoarelor primite de la împăraţii romani de răsărit (bizantini), de la domnitorii sârbi şi români (Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş). În secolul al XVI-lea, mănăstirea a suferit pagube însemnate în urma unui incendiu; pentru o vreme, aceasta nu şi-a mai revenit.  
  
In addition to the katholikon, which is dedicated to St. [[Apostle Stephen the Protomartyr|Stephen]] the First Martyr, there are eight [[chapel]]s associated with the monastery. Of these, four are within the monastery, namely the chapels dedicated to Our Lady, St. [[Constantine the Great|Constantine]], All Saints, and St. [[Nicholas of Myra|Nicholas]]. The chapels outside the monastery are those dedicated to the [[Archangel]]s (located in the cemetery), Holy Trinity, Panagoudas, and Ss. Anthony and Nicholas (located at the port of [[Daphne (Athos)|Daphne]]).
+
O perioadă de renaştere a început în secolul al XVIII-lea, continuând la începutul secolului al XVIII-lea, când s-a construit aripa de est a mănăstirii, cu ajutorul financiar al Vassilikiei Condaxis, soţia lui [[:w:Ali Pasha|Ali Paşa]] din Ianina (1740-1822). La sfârşitul secolului al XIX-lea i s-a adăugat aripa de nord, precum şi [[catolicon|catholiconul]] (biserica principală a mănăstirii), din banii strânşi de doi monahi, Simeon Stagiritul şi Iosif [[Mănăstirea Xiropotamu (Muntele Athos)|Xiropotaminul]].
 +
 
 +
Pe lângă catholicon, care a primit hramul Sfântului [[Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic)|Ştefan]], întâiul-mucenic, mănăstirea mai are alte opt [[paraclis]]e. Cele dinăuntrul incintei sunt închinate [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]], Sfântului Împărat [[Constantin cel Mare|Constantin]], Tuturor Sfinţilor şi respectiv Sfântului [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]]. Cele din afara mănăstirii au respectiv hramul Sfinţii [[Arhangheli]] (cel din cimitir), [[Sfânta Treime]], Naşterea Maicii Domnului (Panagouda), Sf. [[Antonie cel Mare|Antonie]] şi Sf. Nicolae (situate în portul [[Dafni (Muntele Athos)|Dafni]]).
  
 
==Odoare==
 
==Odoare==
The monastery library holds about 100 codices, as well as the icons of the [[Panagia Hodegetria]], [[Panagia Antiphonetria]] and of Apostle [[Apostle Stephen the Protomartyr|Stephen]]. Also, the miracle-working icon of [[Panagia Portaitissa]] located in the chapel of Our Lady. The [[iconostasis]] in the katholikon is made of Athenian marble.
+
Mănăstirea păstrează sfinte [[moaşte]] de la mai mulţi Sfinţi, între care Sf. Ştefan şi Sf. Vlasie. Biblioteca mănăstirii adăposteşte circa o sută de codice, precum şi icoanele [[Panaghia Hodighitria]] (Maica Domnului Călăuzitoarea), [[Panaghia Antifonitria]] (icoana Maicii Domnului „care a strigat”) şi a Sf. Arhidiacon Ştefan. Aici se mai păstrează şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portăriţa ([[Panaghia Portaitissa]]), în [[paraclis]]ul închinat ei. [[Iconostas]]ul din biserica principală este făcut din marmură ateniană.  
 +
 
 +
==Surse==
 +
*[[:en:Konstamonitou Monastery (Athos)|OrthodoxWiki:Konstamonitou Monastery (Athos)]]
 +
*ro: [http://www.proarad.ro/athos-meteora/constamonitu.html Mănăstirea Constamonitu]
  
==legături externe==
+
==Legături externe==
*[http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/konstamonitou.html  Konstamonitou Monastery]
+
*en: [http://www.macedonian-heritage.gr/Athos/Monastery/konstamonitou.html  Konstamonitou Monastery]
*[http://www.greekorthodoxchurch.org/agion_oros.html  Mount Athos]
+
*en: [http://www.greekorthodoxchurch.org/agion_oros.html  Mount Athos]
 +
*ro: [http://www.proarad.ro/athos-meteora/constamonitu.html Mănăstirea Constamonitu]
 +
*ro: [http://www.munteleathos.ro/COSTAMONITU.HTM Mănăstirea Costamonitu]
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]

Versiunea curentă din 7 martie 2011 23:03

Mănăstirea Konstamonitu
Catoliconul Mănăstirii Konstamonitu
Jurisdicție Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (Istanbul)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată sec. al X-lea
Ctitori stareţul Grigorie
Stareț
Mărime aprox.
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sf.Arhid. Ştefan
Site web oficial


Mănăstirea Konstamonitu (gr.: Κωνσταμονίτου) (denumire scrisă uneori şi Co[n]stamonit[o]u sau Konstamonitou) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos şi este situat în partea de sud-est a peninsulei, la circa 200 de metri altitudine (faţă de nivelul mării). Este a douăzecea în ordinea ierarhică a mănăstirilor din Sfântul Munte. Intrată în declin după un incendiu, în secolul al XVI-lea, viaţa monahală de aici a renăscut la începutul secolului al XIX-lea.

Istorie

Potrivit unor legende, Mănăstirea Konstamonitu ar fi fost întemeiată de împăratul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare. Potrivit altor tradiţii, ea fost întemeiată în secolul al X-lea de un monah numit Konstamonites (dată de la care începe să fie atestată şi documentar) şi s-a dezvoltat datorită ajutoarelor primite de la împăraţii romani de răsărit (bizantini), de la domnitorii sârbi şi români (Ştefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareş). În secolul al XVI-lea, mănăstirea a suferit pagube însemnate în urma unui incendiu; pentru o vreme, aceasta nu şi-a mai revenit.

O perioadă de renaştere a început în secolul al XVIII-lea, continuând la începutul secolului al XVIII-lea, când s-a construit aripa de est a mănăstirii, cu ajutorul financiar al Vassilikiei Condaxis, soţia lui Ali Paşa din Ianina (1740-1822). La sfârşitul secolului al XIX-lea i s-a adăugat aripa de nord, precum şi catholiconul (biserica principală a mănăstirii), din banii strânşi de doi monahi, Simeon Stagiritul şi Iosif Xiropotaminul.

Pe lângă catholicon, care a primit hramul Sfântului Ştefan, întâiul-mucenic, mănăstirea mai are alte opt paraclise. Cele dinăuntrul incintei sunt închinate Născătoarei de Dumnezeu, Sfântului Împărat Constantin, Tuturor Sfinţilor şi respectiv Sfântului Nicolae. Cele din afara mănăstirii au respectiv hramul Sfinţii Arhangheli (cel din cimitir), Sfânta Treime, Naşterea Maicii Domnului (Panagouda), Sf. Antonie şi Sf. Nicolae (situate în portul Dafni).

Odoare

Mănăstirea păstrează sfinte moaşte de la mai mulţi Sfinţi, între care Sf. Ştefan şi Sf. Vlasie. Biblioteca mănăstirii adăposteşte circa o sută de codice, precum şi icoanele Panaghia Hodighitria (Maica Domnului Călăuzitoarea), Panaghia Antifonitria (icoana Maicii Domnului „care a strigat”) şi a Sf. Arhidiacon Ştefan. Aici se mai păstrează şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portăriţa (Panaghia Portaitissa), în paraclisul închinat ei. Iconostasul din biserica principală este făcut din marmură ateniană.

Surse

Legături externe