Mănăstirea Esfigmenu (Muntele Athos): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(traducere, mici completari)
Linia 1: Linia 1:
−
{{Traducere EN}}
+
{{Mănăstire
 +
|nume=Mănăstirea Esfigmenu
 +
|Imagine=
 +
|jurisdicţie=[[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia de Constantinopol]] (comuniunea întreruptă din 1974)
 +
|tip=călugări (viaţă de obşte)
 +
|înfiinţată=sfârşitul sec. al X-lea
 +
|ctitor=
 +
|stareţ= Metodie
 +
|mărime aprox= ~80-100 de vieţuitori
 +
|localizare=  [[Imagine:Grecia.png]] [[Muntele Athos]], Grecia
 +
|limba liturgică=greacă
 +
|cântarea= [[cântarea bizantină|psaltică]]
 +
|schituri=
 +
|hramuri= [[Înălţarea Domnului]]
 +
|site= [http://esphigmenou.com/ Esfigmenu (en)]
 +
|}}
 +
'''Mănăstirea Esfigmenu''' (Greek: Εσφιγμένου) este situată pe coasta de nord-est a peninsulei Athos, în nordul Greciei, în apropierea mănăstirii [[Mănăstirea Hilandar (Muntele Athos)|Hilandar]]. Are rangul al optsprezecelea între cele douăzeci de mănăstiri suverane de la [[Muntele Athos]] şi este o mănăstire cu viaţă de obşte. 
  
−
{{Athonitemonastery|
+
==Istoric==
−
name=Holy Monastery of Esphigmenou|
+
[[Mănăstire]]a Esfigmenu există încă din secolul al X-lea. Potrivit tradiţiei atonite, ea ar fi fost întemeiată chiar mai devreme, de sora împăratului [[Teodosie al II-lea]], împărăteasa [[Pulheria împărăteasa|Pulheria]] în secolul al IV-lea. Originea numelui mănăstirii, care înseamnă aproximativ „strâmtoare” este nesigură. Potrivit tradiţiei, ea ar veni fie de la un monah care a vieţuit acolo şi care purta un brâu (cingătoare) foarte strâns, fie de la locul în care a fost construită mănăstirea. Mănăstirea se află în apropierea mării, la data construirii ei mările fiind considerate încă sigure. Potrivit manuscriselor însă, mănăstirea a suferit serios ca urmare a mai multor raiduri ale piraţilor, între care cele mai distructive au fost în anii 1047 şi 1534. Precedat de un incendiu în anul 1491, raidul din anul 1534 a fost şi cel mai distructiv.  
−
rank=Eighteenth|
 
−
type=[[Cenobitic]] Monastery|
 
−
founded=Late 10th Century|
 
−
superior=Methodius|
 
−
size=about 100 monks|
 
−
location=Northeastern|
 
−
language=Greek|
 
−
music=[[Byzantine chant]]|
 
−
feasts=[[Ascension of Our Lord]]|
 
−
}}
 
−
'''Mănăstirea Esfigmenu''' (Greek: Εσφιγμένου) is located on the northeastern coast of the Athos Peninsula in northern Greece close to the Monastery of [[Chilandari Monastery (Athos)|Chilandari]]. It is ranked eighteenth in the hierarchical order of the twenty monasteries located on the peninsula. As is the case with the other institutions on [[Muntele Athos]], life at Esphigmenou is cenobitic.
 
  
−
==Istorie==
+
Între raiduri şi incendii, mănăstirea Esfigmenu s-a bucurat de favoarea împăraţilor din Constantinopol, după cum o arata hrisobulele (hrisoavele) imperiale privind achiziţionarea de terenuri pentru mănăstire la Prokalas, Sloutaras, Krosouvo, Vrasta, Tesalonic şi Constantinopol. În anul 1310, la Esfigmenu şi-a avut reşedinţa Sf. [[Atanasie I de Constantinopol|Atanasie]], Patriarhul retras al Constantinopolului, iar în 1335 a vieţuit aici pentru o vreme Sf. [[Grigorie Palama]], care era arhiepiscop de Salonic.
−
[[Mănăstire]]a Esfigmenu has existed since the tenth century, although Athonite tradition attributes its founding to Empress [[Pulcheria the Empress|Pulcheria]], the sister of Emperor Theodosius II, in the fifth century. The origin of the name for the monastery is uncertain. The name of the monastery came from a founding monk who wore a tight belt or from the name of the site upon which the monastery was built. The monastery is built near the sea as at the time it was built the sea was safe from foreign attackers. Manuscripts, however, record serious raids in 1047 and 1534. The 1534 raid was the most severe and was preceded by a fire in 1491.
 
  
−
In between the raids and fire Esphigmenou was favored by the emperors in Constantinople as imperial chrysobulls record the acquisition of property for Esphigmenou in Prolakas, Sloutarass, Krosouvo, Vrasta, Thessaloniki, and Constantinople. Also, Esphigmenou is noted as being the home, in 1310, of St. Athanasius who was Patriarch of Constantinople and of Gregory Palamas, in 1335, who was Archbishop of Thessalonki.
+
După mai multe raiduri şi incendii, mănăstirea a fost restaurată de împăratul de Constantinopol Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391), precum şi de despoţii sârbi Ştefan Duşan si Gheorghe Brancovici. Printre domnitorii români care au ajutat mănăstirea au fost Petru Rareş, Radu Paisie şi Gavriil Costachi; Mitropolitul Moldovei, [[Veniamin Costachi]] i-a făcut mai multe donaţii şi i-a dăruit un metoc la Floreşti.
 +
În secolul al XVII-lea, mănăstirea a intrat într-o perioadă de declin din cauza greutăţilor financiare. S-a restabilit în secolul al XVIII-lea îndeosebi datorită mitropolitului Grigorie de Melenikion care s-a îngrijit de plata datoriilor mănăstirii.
  
−
In the seventeenth century, Esphigmenou entered into a period of decline due to serious financial difficulties. The monastery began a recovery during the following century. This recovery was aided by Grigorios, Metropolitan of Melenikion who made payment of the monastery's debts his main project.  
+
La începutul secolului al XIX-lea, Teodoret de la Lavra, [[stareţ]]ul mănăstirii Esfigmenu a reorganizat mănăstirea, instituind sistemul chinovitic (viaţa de obşte) şi a început în anul 1806 construcţia unui nou [[catolicon|catholicon]] pe locul bisericii vechi din anul 1010. A ridicat şi mai multe clădiri noi, ca de exemplu [[trapeza]] mănăstirii.  
  
−
In early part of the nineteenth century, Theodoritos of Lavra, as the [[abbot]] of Esphigmenou, reorganized the monastery as a coenobium and began the construction of a new [[katholikon]] in 1806 on the site of an earlier [[church]] built in 1010. He built other new buildings such as a new [[refectory]] as well. Between 1821 and 1832 Esphigmenou ceased to exist as a monastery as the Ottoman Turkish army commandeered and used the monastery buildings as barracks during the Greek war for independence. With the departure of the Turkish forces, the monastery was restored by Agathangelos Ayiannanitis. The rebuilding effort continued until 1870 and resulted in the construction of the monastery's modern buildings. These included the addition of a exo[[narthex]] on the katholikon, construction of the [[bells|bell tower]] and a number of [[chapel]]s and the southern gateway.
+
Între anii 1821-1832, Esfigmenu a încetat să mai funcţioneze ca mănăstire, fiind ocupată de turcii otomani şi rechiziţionată, fiind folosită pe post de cazarmă pentru soldaţii otomani în timpul războiului de independenţă al grecilor. După plecarea trupelor turceşti, mănăstirea a fost redeschisă de Agatanghel Aghianitis. Eforturile de reconstrucţie au continuat până în anul 1870, timp în care s-au construit clădirile moderne ale mănăstiri. A fost adăugat un [[pridvor]] la catholicon, a fost construită o clopotniţă şi mai multe paraclise, precum şi poarta de sud. Biserica mare este închinată [[Înălţarea Domnului|Înălţării Domnului]]. În catholicon se află două paraclise, iar alte şapte se găsesc în afara acesteia.
  
−
The katholikon is dedicated to the Ascension of Our Lord. There are two chapels in the katholikon and seven outside of it.
+
Mănăstirea Esfigmenu avea rangul al optsprezecelea între mănăstirile atonite, însă şi-a retras reprezentatul din Sfânta Comunitate (sau Sfânta Chinotită - organismul oficial de conducere al Sfântului Munte) şi a încetat să mai participe la întrunirile acesteia. Retragerea reprezentanţilor săi de la întrunirile Sfintei Chinotite au antrenat ruperea relaţiilor mănăstirii Esfigmenu cu [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhia Ecumenică]], sub a cărei autoritate canonică se află toate mănăstirile de la Muntele Athos. Monahii de la Esfigmenu au afirmat că au recurs la acest gest datorită faptului că Patriarhul ecumenic ar fi încălcat canoanele şi învăţătura Bisericii Ortodoxe prin relaţiile pe care aceasta le menţinea cu diferite mişcări ne-ortodoxe şi îndeosebi datorită angajării Patriarhiei în Mişcarea Ecumenică. Mănăstirea rămâne totodată rezervată faţă de Uniunea Europeană, refuzând orice fel de finanţare din partea acesteia. Potrivit egumenului mănăstirii, Metodie, obştea ar fi refuzat o finanţare de 15 milioane de euro din partea Uniunii, apreciind că pentru o asemenea sumă aceasta ar fi cerut fără îndoială ceva în schimb.  
  
−
While Esphigmenou is ranked eighteenth among the twenty monasteries on Mount Athos, it withdrew its representative from the Holy Community in 1974 and does not take part in the assemblies of the Community. The withdrawal by the monks was precipitated by a break with the Ecumenical Patriarch for violations of the doctrines of the Church in regards to the Ecumenical Patriarchate's relations with non-Orthodox, particularly its involvement in the Ecumenical Movement. Esphigmenou has also refused funding from the European Union. The abbot, Methodius, stated that the monks of Esphigmenou Monastery had refused fifteen million euros that was offered by the European Union to the monastery, noting that offers of such large amounts of money surely are made in the expectation of receiving something in exchange.
+
În decembrie 2002 Patriarhia de Constantinopol a dispus evacuarea călugărilor recalcitranţi, decizie contestată în faţa instanţelor elene de călugării de la Esfigmenu. În noiembrie 2005 o Curte de apel a constatat legalitatea deciziei Patriarhiei de Constantinopol. Patriarhia Ecumenică a autorizat crearea unei noi obşti pentru mănăstirea Esfigmenu şi a dispus evacuarea monahilor disidenţi. Pe [[20 decembrie]] 2006 a avut loc o ciocnire violentă între un grup de monahi din mănăstirea Esfigmenu şi alţi monahi din noua obşte desemnată pentru această mănăstire, când cei din urmă au încercat să intre în birourile mănăstirii Esfigmenu din capitala Sf. Munte, [[Careia (Muntele Athos)|Careia]]. Obştea condusă de egumenul Metodie a refuzat ordinul de evacuare al Patriarhului Ecumenic [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Bartolomeu I]], iar în octombrie 2006 un tribunal din Salonic a emis sentinţe de câte doi ani închisoare cu suspendare pe numele a nouă monahi din vechea obşte pentru ocuparea ilegală a birourilor mănăstirii Esfigmenu..[http://www.cnn.com/2006/WORLD/europe/12/20/greece.monks.ap/index.html?eref=rss_topstories][http://www.aegean.gr/agios-therapontas//magazine/apostoli/issue/61/of Esphigmenou.html] Până în prezent, situaţia mănăstirii a rămas blocată.
  
−
On [[20 decembrie]], 2006, a group of Esphigmenou monks clashed violently with another group of monks outside the monastery, when the outside monks attempted to gain access to the monastery's representative offices in Karyes.  The monks have refused an eviction order by Ecumenical Patriarch [[Bartholomew I (Archontonis) of Constantinople|Bartholomew I]] and in October 2006, a Thessaloniki court issued two-year suspended sentences against nine monks and former monastery members for illegally occupying Esphigmenou's offices.[http://www.cnn.com/2006/WORLD/europe/12/20/greece.monks.ap/index.html?eref=rss_topstories][http://www.aegean.gr/agios-therapontas//magazine/apostoli/issue/61/of Esphigmenou.html]
+
==Odoare==
 +
Printre odoarele de preţ ale mănăstirii se găseşte o [[icoană]] a Maicii Domnului Eleusa (Milostiva). De asemenea, mănăstirea mai adăposteşte fragmente de [[moaşte]] ale mai multor [[sfinţi]], între care capul Sfântului Apostol [[Apostolul Iacov (fiul lui Alfeu)|Iacov al lui Alfeu]], piciorul drept al Sfintei [[Maria Magdalena]], o parte din capul Sfântului [[Partenie al Lampsacului]], o parte din capul Sfântului [[Atanasie I de Constantinopol|Atanasie]], Patriarhul Constantinopolului, părticele de la Sf. Mc. [[Mercurie]], [[Haralambie]], şi [[Agatanghel (Noul Mucenic)|Agatanghel]] precum şi aşa-numita Cruce a Pulheriei, care ar cuprinde o bucată din Lemnul Sfintei Cruci.
  
−
==Odoare==
+
Biblioteca mănăstirii adăposteşte 372 de manuscrise şi peste 8000 de cărţi vechi tipărite. Mănăstirea mai păstrează şi o mare parte dintr-un cort folosit de Napoleon, folosită pe post de perdea a [[altar]]ului din catholicon în ziua Înălţării Domnului.
−
The monastery library contains 372 manuscripts and over 8,000 printed books. Among the treasures held by the monastery, Esphigmenou's most treasured possession is the [[icon]] of Our Lady Eleousa. In addition to relics of [[sfinţi]], the monastery possesses the so-called cross of Pulcheria and a large part of the tent used by Napoleon. The tent remnant is used as the curtain for the [[sanctuary]] door in the katholikon on the  feast day of the Holy Ascension. 
+
 
 +
==Surse==
 +
*[[:en:Esphigmenou Monastery (Athos)|OrthodoxWiki: Esphigmenou Monastery]]
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
−
*[http://esphigmenou.com/ Esphigmenou Site]
+
*ro:[http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Esfigmenu Mănăstirea Esfigmenu], pe munteleathos.com (text de ierom. Pimen Vlad)
−
*[[Wikipedia: Esphigmenou Monastery]]
+
*ro: Teodor Danalache, [http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-esfigmenu-121406.html Mănăstirea Esfigmenu]
−
*[http://www.chalkidiki.com/athos/esphigmenou.html  Esphigmenou Monastery]
+
*en: [http://esphigmenou.com/ Esphigmenou Site]
−
*[http://www.mountathos.gr/active~mode~en{6eb30a94-eba5-4e16-82bc-392b95132895}View.html  Esphigmenou]
+
*en:[[Wikipedia: Esphigmenou Monastery]]
 +
*en:[http://www.chalkidiki.com/athos/esphigmenou.html  Esphigmenou Monastery]
 +
*en: [http://www.mountathos.gr/active~mode~en{6eb30a94-eba5-4e16-82bc-392b95132895}View.html  Esphigmenou]
  
 
[[Categorie:Mănăstiri]]
 
[[Categorie:Mănăstiri]]

Versiunea de la data 29 ianuarie 2011 22:37

Mănăstirea Esfigmenu
Jurisdicție Patriarhia de Constantinopol (comuniunea întreruptă din 1974)
Tip călugări (viaţă de obşte)
Înființată sfârşitul sec. al X-lea
Ctitori
Stareț Metodie
Mărime aprox. ~80-100 de vieţuitori
Localizare Grecia.png Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică greacă
Cântarea psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Înălţarea Domnului
Site web oficial Esfigmenu (en)


Mănăstirea Esfigmenu (Greek: Εσφιγμένου) este situată pe coasta de nord-est a peninsulei Athos, în nordul Greciei, în apropierea mănăstirii Hilandar. Are rangul al optsprezecelea între cele douăzeci de mănăstiri suverane de la Muntele Athos şi este o mănăstire cu viaţă de obşte.

Istoric

Mănăstirea Esfigmenu există încă din secolul al X-lea. Potrivit tradiţiei atonite, ea ar fi fost întemeiată chiar mai devreme, de sora împăratului Teodosie al II-lea, împărăteasa Pulheria în secolul al IV-lea. Originea numelui mănăstirii, care înseamnă aproximativ „strâmtoare” este nesigură. Potrivit tradiţiei, ea ar veni fie de la un monah care a vieţuit acolo şi care purta un brâu (cingătoare) foarte strâns, fie de la locul în care a fost construită mănăstirea. Mănăstirea se află în apropierea mării, la data construirii ei mările fiind considerate încă sigure. Potrivit manuscriselor însă, mănăstirea a suferit serios ca urmare a mai multor raiduri ale piraţilor, între care cele mai distructive au fost în anii 1047 şi 1534. Precedat de un incendiu în anul 1491, raidul din anul 1534 a fost şi cel mai distructiv.

Între raiduri şi incendii, mănăstirea Esfigmenu s-a bucurat de favoarea împăraţilor din Constantinopol, după cum o arata hrisobulele (hrisoavele) imperiale privind achiziţionarea de terenuri pentru mănăstire la Prokalas, Sloutaras, Krosouvo, Vrasta, Tesalonic şi Constantinopol. În anul 1310, la Esfigmenu şi-a avut reşedinţa Sf. Atanasie, Patriarhul retras al Constantinopolului, iar în 1335 a vieţuit aici pentru o vreme Sf. Grigorie Palama, care era arhiepiscop de Salonic.

După mai multe raiduri şi incendii, mănăstirea a fost restaurată de împăratul de Constantinopol Ioan al V-lea Paleologul (1341-1391), precum şi de despoţii sârbi Ştefan Duşan si Gheorghe Brancovici. Printre domnitorii români care au ajutat mănăstirea au fost Petru Rareş, Radu Paisie şi Gavriil Costachi; Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi i-a făcut mai multe donaţii şi i-a dăruit un metoc la Floreşti. În secolul al XVII-lea, mănăstirea a intrat într-o perioadă de declin din cauza greutăţilor financiare. S-a restabilit în secolul al XVIII-lea îndeosebi datorită mitropolitului Grigorie de Melenikion care s-a îngrijit de plata datoriilor mănăstirii.

La începutul secolului al XIX-lea, Teodoret de la Lavra, stareţul mănăstirii Esfigmenu a reorganizat mănăstirea, instituind sistemul chinovitic (viaţa de obşte) şi a început în anul 1806 construcţia unui nou catholicon pe locul bisericii vechi din anul 1010. A ridicat şi mai multe clădiri noi, ca de exemplu trapeza mănăstirii.

Între anii 1821-1832, Esfigmenu a încetat să mai funcţioneze ca mănăstire, fiind ocupată de turcii otomani şi rechiziţionată, fiind folosită pe post de cazarmă pentru soldaţii otomani în timpul războiului de independenţă al grecilor. După plecarea trupelor turceşti, mănăstirea a fost redeschisă de Agatanghel Aghianitis. Eforturile de reconstrucţie au continuat până în anul 1870, timp în care s-au construit clădirile moderne ale mănăstiri. A fost adăugat un pridvor la catholicon, a fost construită o clopotniţă şi mai multe paraclise, precum şi poarta de sud. Biserica mare este închinată Înălţării Domnului. În catholicon se află două paraclise, iar alte şapte se găsesc în afara acesteia.

Mănăstirea Esfigmenu avea rangul al optsprezecelea între mănăstirile atonite, însă şi-a retras reprezentatul din Sfânta Comunitate (sau Sfânta Chinotită - organismul oficial de conducere al Sfântului Munte) şi a încetat să mai participe la întrunirile acesteia. Retragerea reprezentanţilor săi de la întrunirile Sfintei Chinotite au antrenat ruperea relaţiilor mănăstirii Esfigmenu cu Patriarhia Ecumenică, sub a cărei autoritate canonică se află toate mănăstirile de la Muntele Athos. Monahii de la Esfigmenu au afirmat că au recurs la acest gest datorită faptului că Patriarhul ecumenic ar fi încălcat canoanele şi învăţătura Bisericii Ortodoxe prin relaţiile pe care aceasta le menţinea cu diferite mişcări ne-ortodoxe şi îndeosebi datorită angajării Patriarhiei în Mişcarea Ecumenică. Mănăstirea rămâne totodată rezervată faţă de Uniunea Europeană, refuzând orice fel de finanţare din partea acesteia. Potrivit egumenului mănăstirii, Metodie, obştea ar fi refuzat o finanţare de 15 milioane de euro din partea Uniunii, apreciind că pentru o asemenea sumă aceasta ar fi cerut fără îndoială ceva în schimb.

În decembrie 2002 Patriarhia de Constantinopol a dispus evacuarea călugărilor recalcitranţi, decizie contestată în faţa instanţelor elene de călugării de la Esfigmenu. În noiembrie 2005 o Curte de apel a constatat legalitatea deciziei Patriarhiei de Constantinopol. Patriarhia Ecumenică a autorizat crearea unei noi obşti pentru mănăstirea Esfigmenu şi a dispus evacuarea monahilor disidenţi. Pe 20 decembrie 2006 a avut loc o ciocnire violentă între un grup de monahi din mănăstirea Esfigmenu şi alţi monahi din noua obşte desemnată pentru această mănăstire, când cei din urmă au încercat să intre în birourile mănăstirii Esfigmenu din capitala Sf. Munte, Careia. Obştea condusă de egumenul Metodie a refuzat ordinul de evacuare al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, iar în octombrie 2006 un tribunal din Salonic a emis sentinţe de câte doi ani închisoare cu suspendare pe numele a nouă monahi din vechea obşte pentru ocuparea ilegală a birourilor mănăstirii Esfigmenu..[1]Esphigmenou.html Până în prezent, situaţia mănăstirii a rămas blocată.

Odoare

Printre odoarele de preţ ale mănăstirii se găseşte o icoană a Maicii Domnului Eleusa (Milostiva). De asemenea, mănăstirea mai adăposteşte fragmente de moaşte ale mai multor sfinţi, între care capul Sfântului Apostol Iacov al lui Alfeu, piciorul drept al Sfintei Maria Magdalena, o parte din capul Sfântului Partenie al Lampsacului, o parte din capul Sfântului Atanasie, Patriarhul Constantinopolului, părticele de la Sf. Mc. Mercurie, Haralambie, şi Agatanghel precum şi aşa-numita Cruce a Pulheriei, care ar cuprinde o bucată din Lemnul Sfintei Cruci.

Biblioteca mănăstirii adăposteşte 372 de manuscrise şi peste 8000 de cărţi vechi tipărite. Mănăstirea mai păstrează şi o mare parte dintr-un cort folosit de Napoleon, folosită pe post de perdea a altarului din catholicon în ziua Înălţării Domnului.

Surse

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Esfigmenu_(Muntele_Athos)&oldid=21976”