Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
corecturi ortografice şi legături
{{Articol de calitate}}
{{Mănăstire
|nume=Mănăstirea Dălhăuţi
|site=
|}}
'''Mănăstirea Dălhăuţi''' este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, judeţul Vrancea (la circa 15 km vest de Focşani), aflată în [[episcop]]ia Buzăului şi Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], făcătoare de minuni.<br/>
A fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) şi pînă la desfiinţarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de [[călugăr|călugăriţe]].
Situată în mijlocul pădurilor de fag şi stejar de pe dealul Deleanu, la câţiva km vest de satul omonim, care aparţine de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuţi este un vechi lăcaş de cult ortodox, al cărui istoric nu este complet elucidat nici acum.
Legenda spune că mânăstirea a luat fiinţă încă din secolul al XV-lea (perioada 1464-1469), când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie ''Dălhăuş'', au văzut în inima pădurii o lumină neobişnuită şi au auzit un glas spunându-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". Cei doi fraţi au înţeles că [[Maica Domnului]] doreşte să se înalţe un sfânt lăcaş; ei s-au [[călugăr]]it şi au pus bazele aşezământului [[monah]]al, construind biserica cu hramul ''[[Izvorul tămăduiriiTămăduirii]]''. Mânăstirea a rămas cunoscută sub numele ''Dălhăuţi'', după numele celor doi fraţi Dălhăuş (satul omonim a fost întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naţionale din Bucureşti dă mărturie despre existenţa acestui sat în anul 1615). Legenda mai spune că ei au fost ajutaţi, la ridicarea bisericii, şi de un ucenic al [[Sfânt]]ului [[Nicodim de la Tismana]], iar altarul bisericii l-au facut chiar acolo unde se aratase lumina văzută de fraţii Dălhăuş.
Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuţi s-a ridicat o a doua biserică, tot din lemn, având hramul ''[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil]]''.<br/>
O a treia biserică, cu hramul ''[[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena]]'', a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuţi între anii 1840-1850 de către Smaranda Perieţeanu şi Constantin Angelescu, în timpul [[arhimandrit|arhimandritului]] Venedict, stareţ la [[Mănăstirea Poiana Mărului]] (judeţul Buzău), care răspundea şi de Schitul Dălhăuţi. Această biserică se află însă în stare de ruină - abandonată in perioada comunistă, lovită de cutremurul din 1977, biserica nu mai este funcţională.
La Mănăstirea Dălhăuţi a vieţuit, vreme de aproape 20 de ani, [[Sfânt]]ul [[Cuvios]] [[Vasile de la Poiana Mărului]], cel pomenit în [[Biserica Ortodoxă Română]] la [[25 aprilie]], mare duhovnic şi inegalabil îndrumător spre rostirea rugăciunii inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!". El a venit aici în anul 1715, refugiindu-se din Ucraina; a devinit devenit preot şi mai apoi a condus obştea monahală ca [[egumen]] până în anul 1733, când s-a mutat, împreună cu 12 ucenici ai săi, pentru a întemeia [[Mănăstirea Poiana Mărului|Schitul Poiana Mărului]] din Munţii Buzăului.
==Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului==
[[Categorie:Mănăstiri]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
