Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Dălhăuți

7.347 de octeți adăugați, 21 noiembrie 2018 19:43
m
Sîmbotin a redenumit pagina Mănăstirea Dălhăuți (Vrancea, România) în Mănăstirea Dălhăuți înlocuind redirecționarea: este unică în lume, nu există risc de ambiguitate
{{În cursArticol de calitate}}{{Mănăstire|nume=Mănăstirea DălhăuţiDălhăuți|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Dalhauti.jpg|250 px|Mănăstirea Dălhăuţi]]|jurisdicţie= Mitropolia Munteniei şi și Dobrogei|tip=[[călugăr|călugăriţecălugărițe]]
|înfiinţată=începutul sec. XV,<br/>refăcută în 1810
|ctitor=[[StareţStareț]]ul Teoclit|stareţ=Andreea DavidEmanuela Enea|mărime aprox=20 [[călugăr|călugăriţecălugărițe]]|localizare= {{flag|Romania}} comuna Cârligele, judeţul județul Vrancea,<br/> aprox. 15 km V de Focşani Focșani
|limba liturgică=română
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]
|schituri=
|hramuri=[[Izvorul Tămăduirii]],<br/>[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinţii Sfinții Arhangheli Mihail şi și Gavriil]] ([[8 noiembrie]])
|site=
|}}'''Mănăstirea Dălhăuți''' este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în [[episcop]]ia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], făcătoare de minuni.<br/>A fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și până la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de [[călugăr|călugărițe]].
'''Mănăstirea Dălhăuţi''' este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, judeţul Vrancea (la circa 15 km vest de Focşani ), aflată în [[episcop]]ia Buzăului şi Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], făcătoare de minuni.<br/>A fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) şi pînă la desfiinţarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de [[călugăr|călugăriţe]].==Istoric==
==Istoric==Situată în mijlocul pădurilor de fag și stejar de pe dealul Deleanu, la câțiva km vest de satul omonim, care aparține de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuți este un vechi lăcaș de cult ortodox, al cărui istoric nu este complet elucidat nici acum.
Situată Legenda spune că mânăstirea a luat ființă încă din secolul al XV-lea (perioada 1464-1469), când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie ''Dălhăuș'', au văzut în mijlocul pădurilor de fag şi stejar de pe dealul Deleanuinima pădurii o lumină neobișnuită și au auzit un glas spunându-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". Cei doi frați au înțeles că [[Maica Domnului]] dorește să se înalțe un sfânt lăcaș; ei s-au [[călugăr]]it și au pus bazele așezământului [[monah]]al, construind biserica cu hramul ''[[Izvorul Tămăduirii]]''. Mânăstirea a rămas cunoscută sub numele ''Dălhăuți'', la câţiva km vest de după numele celor doi frați Dălhăuș (satul omonima fost întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naționale din București dă mărturie despre existența acestui sat în anul 1615). Legenda mai spune că ei au fost ajutați, care aparţine la ridicarea bisericii, și de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuţi este un vechi lăcaş ucenic al [[Sfânt]]ului [[Nicodim de cult ortodoxla Tismana]], al cărui istoric nu este complet elucidat nici acumiar altarul bisericii l-au făcut chiar acolo unde se arătase lumina văzută de frații Dălhăuș.
Legenda spune că mânăstirea a luat fiinţă încă din secolul Mai târziu, pe la începutul secolului al XVXVII-lea (perioada 1464, la Mănăstirea Dălhăuți s-1469)a ridicat o a doua biserică, când doi ciobani originari tot din Dobrogealemn, Anufie si Irapalie având hramul ''Dălhăuş[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil]]''.<br/>Referitor la această biserică, există și prima mărturie scrisă, și anume ''[[pisanie|pisania]]'' având textul::''Aceasta sfântă și dumnezeiască biserică s-au văzut făcut din temelie în inima pădurii o lumină neobişnuită şi au auzit un glas spunânduzilele stăreției sfinției sale Teoclit, la anul 1810, iar acum in zilele sfinției sale starețului Dionisie, s-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". şi că . Cei doi fraţi au înţeles că [[Maica Domnului]] doreşte să se înalţe un sfânt lăcaş; ei mai înnoit si s-au [[călugăr]]it şi împodobit cu catapeteasma săpată și poleită, cum și altarul si tinda și slonul. S-au pus bazele aşezământului [[monah]]alzugravit, după cum se vede, în zilele Măriei sale, Grigorie Dimitrie Ghica Voievod, a Presfinției sale Chir Chesarie, episcopul Buzăului, la leat 1827, construind biserica cu hramul iulie 20''.[[Izvorul tămăduirii]]Imagine:RO_VN_Dalhauti_Monastery_39.jpg|left|thumb|380px|''. Mânăstirea a rămas cunoscută sub numele 'Pisania bisericii din lemn de la Mănăstirea Dălhăuți'Dălhăuţi'', după numele celor doi fraţi Dălhăuş (satul omonim a fost întemeiat mult mai târziu).]]
Mai târziu, pe la începutul secolului al XVII-lea, la Mănăstirea Dălhăuţi s-Din această pisanie nu reiese însă clar dacă [[stareț]]ul Teoclit a ridicat o a doua această biserică, tot din lemn, având hramul pe terenul gol (caz în care poate fi considerat ca fiind ''[[Mihail (Arhanghelul)|Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil]]ctitorul''.<br/>Referitor la această bisericămănăstirii), există şi prima mărturie scrisă, şi anume sau doar a ''pisaniarefăcut'' având textul::''Aceasta sfântă şi dumnezeiască o biserică s-au făcut mult mai veche (din temelie în zilele stăreţiei sfinţiei sale Teoclit, la anul 1810, iar acum in zilele sfinţiei sale stareţului Dionisie, s-au mai înnoit si s-au împodobit cu catapeteasma săpată şi poleită, cum şi altarul si tinda şi slonul. S-au zugravit1625, după cum se vede, în zilele Măriei sale, Grigorie Dimitrie Ghica Voievod, a Presfinţiei sale Chir Chesarie, episcopul Buzăului, la leat 1827, iulie 20''unele surse).
Din această pisanie nu reiese însă clar dacă O a treia biserică, cu hramul ''[[stareţConstantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și Elena]]ul Teoclit '', a ridicat această biserică pe terenul gol fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuți între anii 1840-1850 de către Smaranda Periețeanu și Constantin Angelescu, în timpul [[arhimandrit|arhimandritului]] Venedict, stareț la [[Mănăstirea Poiana Mărului]] (caz în care poate fi considerat ca fiind ''ctitorul'' mănăstiriijudețul Buzău), sau doar a ''refăcut'' o care răspundea și de Schitul Dălhăuți. Această biserică mult mai veche (se află însă în stare de ruină - abandonată in perioada comunistă, lovită de cutremurul din anul 16251977, după unele surse)biserica nu mai este funcțională.
O La Mănăstirea Dălhăuți a treia bisericăviețuit, vreme de aproape 20 de ani, cu hramul ''[[Constantin Sfânt]]ul [[Cuvios]] [[Vasile de la Poiana Mărului]], cel Mare|Sfinţii Împăraţi Constantin si Elenapomenit în [[Biserica Ortodoxă Română]] la [[25 aprilie]]'', mare duhovnic și inegalabil îndrumător spre rostirea rugăciunii inimii: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!". El a fost ridicată la Mănăstirea Dălhăuţi venit aici în anul 1850 de către stareţul Venedict. Aceasta 1715, refugiindu-se află însă din Ucraina; a devenit preot și mai apoi a condus obștea monahală ca [[egumen]] până în stare de ruină anul 1733, când s- abandonată in perioada comunistăa mutat, împreună cu 12 ucenici ai săi, lovită de cutremurul pentru a întemeia [[Mănăstirea Poiana Mărului|Schitul Poiana Mărului]] din 1977, biserica nu mai este funcţionalăMunții Buzăului.<div style="clear:both;"></div>
==Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului==
[[Imagine:Icoana_Dalhauti.jpg|left|thumb|300px|'''Mănăstirea Dălhăuți - Icoana Maicii Domnului''']]
 
Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Ţara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) [[icoană|icoana]] făcătoare de minuni a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]].
Această icoană are o poveste uimitoare. Se spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși [[Apostolul Luca|Sfântul Apostol și Evanghelist Luca]]; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a Sfântului Apostol și Evanghelist Luca. Anufie Dălhăuș, ctitorul legendar al mânăstirii Dălhăuți, ar fi adus-o de la [[Constantinopol]], după cucerirea de către turcii lui Mehmed al II-lea ''Fatih'' (1453). Pe drumul de întoarcere, Anufie a fost însă prins și jefuit de turci, iar icoana - tăiată cu iataganele și aruncată în podul unui grajd. Batjocura turcilor nu a rămas însă fără urmări: în timpul nopții, un vuiet neobișnuit cutremură grajdul, iar caii se comportă atât de violent, încât se omoară între ei. Zgomotul și nechezatul cailor alertează grăjdarii care-și găsesc și ei sfârșitul în acel haos. Starețul Anufie încearcă să explice turcilor cauza acestui dezastru prin intervenția Maicii Domnului, dar este condamnat la moarte, iar icoana e aruncată în mare. Monahul scapă însă cu viață datorită faptului că ienicerul care trebuie să-l omoare era un român ajuns in robie la turci. Acesta îl eliberează, cu condiția să nu mai calce prin Constantinopol (devenit Istanbul). Întors în țară cu sentimentul amar al pierderii icoanei sfinte, Anufie se retrage pe malul Mării Negre să mediteze în singurătate. Seara se lasă încet. La orizont, roșeața cerului se contopește cu albastrul întunecat al mării. În acest decor de o rară frumusețe, o lumină orbitoare pare că merge pe apă apropiindu-se tot mai mult, iar Anufie nu-și poate explica acest fenomen. A doua zi, se întoarce iar la malul mării. De data aceasta, soarele ce se naște din mare îi dezvăluie icoana sfântă plutind pe apă. Recuperarea icoanei sfinte stârnește lacrimi de bucurie pe obrazul lui întristat. Descoperă cu tristețe că fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt fuseseră rănite cu iataganele in mai multe locuri. Acele răni au făcut să curgă sânge adevărat. Anufie a adus icoana la Mănăstirea Dălhăuți - cicatricile de pe fețele Fecioarei și Pruncului Sfânt se văd și astăzi, ca și cum ar fi făcute în carne adevărată.
 
Și astăzi, așezată în biserică, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului este deosebit de frumoasă, remarcându-se printre celelalte icoane din țară prin unicitatea ei: Maica Domnului ține Pruncul în partea dreaptă și capul ei este aplecat foarte mult asupra Fiului, cu duioșie, iar chipul Fecioarei Maria revarsă o lumină dumnezeiască. Puține sfinte icoane ale Maicii Domnului din țara noastră inspiră atâta evlavie și înălțare sufletească.
 
De-a lungul timpului, sfântă icoană a făcut multe [[Făcător de minuni|minuni]] și zilnic credincioșii aduc mulțumire Maicii Domnului. În vreme de calamități (secetă, inundații etc.), icoana este purtată în procesiune prin satele dimprejurul mânăstirii și de fiecare dată a fost de un real ajutor.
 
==Mănăstirea Dălhăuți în prezent==
[[Imagine:Mânăstirea_Dălhăuţi_2.jpg|right|thumb|375px|'''Mănăstirea Dălhăuți - vedere de ansamblu''']]
Mănăstirea Dălhăuți a fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeiere și până la desființarea sa prin decretul comunist nr. 410/1959. [[Biserica Ortodoxă Română]], prin strădania Preasfințitului Părinte Episcop Epifanie al Buzăului, a reactivat această mănăstire în anul 1990, ca mănăstire de [[călugăr|călugărițe]].
==Între anii 1979-1990, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului fusese transferată forțat la Muzeul de la Posada, apoi la Muzeul de Artă din București, pierzându-i-se urma. Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte [[Episcop]] Epifanie al Buzăului și Vrancei și prin străduința maicii starețe de atunci, Emilia Focșa, icoana a fost readusă la Mănăstirea Dălhăuţi Dălhăuți, fiind așezată în prezent==sfânta biserică spre bucuria, mângâierea și ajutorul celor care, cu evlavie și cu dreaptă credință, se închină înaintea ei.
La ora actuală, Mănăstirea Dălhăuți este unul dintre cele mai bine organizate așezăminte monahale din Eparhia Buzăului și Vrancei. În ultima perioada de timp, aici s-au construit o [[clopotniță]] impozantă, un corp nou de [[chilie|chilii]] și s-a amenajat un muzeu într-o clădire nouă.
 
Mănăstirea Dălhăuți este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare VN-II-a-B-20832.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 8 octombrie 2012</ref>
 
==Galerie de imagini==
<gallery>
Fișier:Dalhauti 2018 a.jpg|Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” - fotografie din mai 2018
Fișier:Dalhauti 2018 b.jpg|Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” (2018)
Fișier:Dalhauti 2018 c.jpg|Biserica „Izvorul Tămăduirii” de la Mănăstirea Dălhăuți
Fișier:Dalhauti 2018 d.jpg|Mănăstirea Dălhăuți: turnul-poartă
Fișier:Dalhauti 2018 e.jpg|Mănăstirea Dălhăuți - incinta (2018)
</gallery>
==Surse==
*[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-dalhauti-96692.html Mănăstirea DălhăuţiDălhăuți]
*[http://www.crestinortodox.ro/reportaj/icoana-maicii-domnului-facatoare-de-minuni-manastirea-dalhauti-focsani-72306.html Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni]
*[http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_D%C4%83lh%C4%83u%C8%9Bi Wikipedia.ro - Mănăstirea Dălhăuți]
 
==Note==
<references/>
==Legături externe==
*[http://www.vrancea.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=328&lacas=true Direcţia Direcția pentru Cultură, Culte şi și Patrimoniu Cultural Naţional Național Vrancea]*[http://www.revistafelicia.ro/da_reportaj-manastirea_dalhauti_izvorul_darurilor_dumnezeiesti__1004631.htm Mănăstirea Dălhăuţi Dălhăuți (Revista "Felicia"„Felicia”)]*[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/taiata-cu-iataganul-40249.htm Jurnalul Național - Costin Anghel, ''Tăiată cu iataganul'', 1 august 2005]
[[Categorie:Mănăstiridin România|Dălhăuți]][[Categorie:Articole de calitate|Dălhăuți]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare