Mănăstirea Dălhăuți: Diferență între versiuni
m (În curs) |
(istoric) |
||
| Linia 4: | Linia 4: | ||
|Imagine | |Imagine | ||
|jurisdicţie= Mitropolia Munteniei şi Dobrogei | |jurisdicţie= Mitropolia Munteniei şi Dobrogei | ||
| − | |tip=[[călugăr]] | + | |tip=[[călugăr|călugăriţe]] |
|înfiinţată=începutul sec. XV,<br/>refăcută în 1810 | |înfiinţată=începutul sec. XV,<br/>refăcută în 1810 | ||
|ctitor=[[Stareţ]]ul Teoclit | |ctitor=[[Stareţ]]ul Teoclit | ||
| Linia 18: | Linia 18: | ||
'''Mănăstirea Dălhăuţi''' este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, judeţul Vrancea (la circa 15 km vest de Focşani ), aflată în [[episcop]]ia Buzăului şi Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], făcătoare de minuni.<br/> | '''Mănăstirea Dălhăuţi''' este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, judeţul Vrancea (la circa 15 km vest de Focşani ), aflată în [[episcop]]ia Buzăului şi Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o [[icoană]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], făcătoare de minuni.<br/> | ||
| − | A fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) şi pînă la desfiinţarea prin | + | A fost mănăstire de [[călugăr]]i de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) şi pînă la desfiinţarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de [[călugăr|călugăriţe]]. |
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| + | |||
| + | Situată în mijlocul pădurilor de fag şi stejar de pe dealul Deleanu, la câţiva km vest de satul omonim, care aparţine de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuţi este un vechi lăcaş de cult ortodox, al cărui istoric destul nu este complet elucidat nici acum. | ||
| + | |||
| + | Legenda spune că mânăstirea a luat fiinţă încă din secolul al XV-lea, când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie ''Dălhăuş'', au văzut în inima pădurii o lumină neobişnuită şi au auzit un glas spunându-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". [[Sfânt]]ul [[Cuvios]] [[Nicodim de la Tismana]] le-a explicat provenienţa divină a luminii şi că [[Maica Domnului]] doreşte să se înalţe un sfânt lăcaş. Cei doi fraţi s-au [[călugăr]]it şi au pus bazele aşezământului [[monah]]al, construind biserica cu hramul ''Izvorul tămăduirii''; mânăstirea a rămas cunoscută şi sub numele ''Dălhăuţi'', după numele celor doi fraţi Dălhăuş. | ||
Versiunea de la data 31 martie 2010 13:41
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Dălhăuţi | |
| {{{Imagine}}} | |
| Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Tip | călugăriţe |
| Înființată | începutul sec. XV, refăcută în 1810 |
| Ctitori | Stareţul Teoclit |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | |
| Localizare |  comuna Cârligele, judeţul Vrancea,aprox. 15 km V de Focşani |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Izvorul Tămăduirii, Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Dălhăuţi este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, judeţul Vrancea (la circa 15 km vest de Focşani ), aflată în episcopia Buzăului şi Vrancei. Este renumită mai ales pentru că aici se află o icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni.
A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) şi pînă la desfiinţarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugăriţe.
Cuprins
Istoric
Situată în mijlocul pădurilor de fag şi stejar de pe dealul Deleanu, la câţiva km vest de satul omonim, care aparţine de comuna Cârligele, Mănăstirea Dălhăuţi este un vechi lăcaş de cult ortodox, al cărui istoric destul nu este complet elucidat nici acum.
Legenda spune că mânăstirea a luat fiinţă încă din secolul al XV-lea, când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie Dălhăuş, au văzut în inima pădurii o lumină neobişnuită şi au auzit un glas spunându-le: "Aici este izvorul darurilor Mele". Sfântul Cuvios Nicodim de la Tismana le-a explicat provenienţa divină a luminii şi că Maica Domnului doreşte să se înalţe un sfânt lăcaş. Cei doi fraţi s-au călugărit şi au pus bazele aşezământului monahal, construind biserica cu hramul Izvorul tămăduirii; mânăstirea a rămas cunoscută şi sub numele Dălhăuţi, după numele celor doi fraţi Dălhăuş.
