Mănăstirea Cozia

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 7 februarie 2012 08:14, autor: Sîmbotin (Discuție | contribuții) (completări)
Salt la: navigare, căutare
Mănăstirea Cozia
Mănăstirea Cozia
Jurisdicție Mitropolia Olteniei
Tip călugări
Înființată 1388
Ctitori Mircea cel Bătrân
Stareț Arhim. Dr. Vartolomeu Androni
Mărime aprox. 35 călugări
Localizare   la circa 3 km de Călimăneşti, judeţul Vâlcea
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sfânta Treime
Site web oficial


Mănăstirea Cozia este o mănăstire ortodoxă din România situată pe Valea Oltului, în apropierea localității Călimănești, județul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a marelui voievod al Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân, datând din anul 1388.
Mănăstirea are hramul Sfânta Treime.

Istoric

Ansamblul mânăstiresc de la Cozia a fost cunoscut la început sub numele de „Mânăstirea Nucet”, abia mai târziu primind numele de „Mânăstirea Cozia”, după muntele din vecinătate. Conform unei legende, ar fi fost construită în apropierea unei alte mănăstiri, ridicată de Negru Vodă.

Biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost ridicată între anii 1387-1391, ctitor fiind voievodul Mircea cel Bătrân. A fost sfinţită la 18 mai 1388, aşa cum reiese din hrisovul lui Mircea cel Batrân care se spunea:[1]

...a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă.

Biserica a fost pictată în interior între anii 1390 - 1391.

Mircea cel Bătrân a avut mereu grijă de înzestrarea și înfrumusețarea mănăstirii. Astfel, el a întărit drepturilor de proprietate ale mănăstirii asupra mai multor sate și moșii. De asemeni i-a dat dreptul de exploatare a sării din salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la spălarea nisipurilor aurifere de pe râurile Olt şi Lotru. Din 28 martie 1415 datează un alt hrisov al lui Mircea cel Bătrân, prin care dăruiește „Vama de la Genune” Mănăstirii Cozia.

Sfântul lăcaș a mai primit şi alte donații din partea diferiților voievozi care au urmat pe tronul Ţării Româneşti. Astfel, până la 1500 sunt date un număr de 16 asemenea hrisoave prin care voievozii întăresc posesiunile Mănăstirii Cozia.


Arhitectonica Mănăstirii Cozia

Mănăstirea Cozia în prezent

Note bibliografice

  1. Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925

Surse

Legături externe