Mănăstirea Cotmeana: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Legături externe: actualizare linkuri)
Linia 37: Linia 37:
  
 
==Legături externe==
 
==Legături externe==
* [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/incursiune-trecutul-manastirii-cotmeana Adrian Nicolae Petcu, ''Incursiune în trecutul Mănăstirii Cotmeana''], 30 mai 2013, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 ianuarie 2020
+
* [https://ziarullumina.ro/societate/historica/incursiune-in-trecutul-manastirii-cotmeana-81962.html Adrian Nicolae Petcu, ''Incursiune în trecutul Mănăstirii Cotmeana''], 30 mai 2013, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 ianuarie 2020
* [http://ziarullumina.ro/reportaj/manastirea-cotmeana-biruitoare-veac Dumitru Manolache, ''Mănăstirea Cotmeana, biruitoare în veac''], 19 iunie 2013, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 ianuarie 2020
+
* [https://ziarullumina.ro/reportaj/manastirea-cotmeana-biruitoare-in-veac-82573.html Dumitru Manolache, ''Mănăstirea Cotmeana, biruitoare în veac''], 19 iunie 2013, ''Ziarul Lumina'', accesat la 17 ianuarie 2020
  
 
[[Categorie:Mănăstiri din România|Cotmeana]]
 
[[Categorie:Mănăstiri din România|Cotmeana]]

Versiunea de la data 23 ianuarie 2020 05:49

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Mănăstirea Cotmeana
Biserica veche a Mănăstirii Cotmeana
Jurisdicție Arhiepiscopia Argeșului
Tip călugări
Înființată între 1377-1383
Ctitori Radu I
Mircea cel Bătrân
Stareț Ioasaf Boiciuc
Mărime aprox. 10 călugări
Localizare   Cotmeana,
județul Argeș
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Buna Vestire
(25 martie)
Site web oficial

Mănăstirea Cotmeana, cu hramul Buna Vestire, este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din România. Este situată în apropierea comunei Cotmeana, județul Argeș. A fost ctitorită de Radu I, domn al Țării Românești (1377-1383) și reconstruită de Mircea cel Bătrân.
Este inclusă, în ansamblul ei, în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13622.[1]

Istoric

Mănăstirea Cotmeana este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Țara Românească, fiind a treia, în ordine cronologică, după cele de la Vodița și Tismana. Voievodul Radu I (fiul lui Nicolae Alexandru) a ridicat aici o biserică de lemn și un schit. Tot în timpul domniei lui (1377-1383), Schitul Cotmeana devine mănăstire.[2]

Mai târziu, Mircea cel Bătrân construiește aici, între 1387 și 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire.[3] Prima atestare documentară în care este menționată Mănăstirea Cotmeana datează din 20 mai 1388, într-un hrisov referitor la ridicarea Mănăstirii Cozia, emis de Mircea cel Bătrân.[4]

În februarie 1510, un episod al luptelor dinastice dintre Basarabi și Drăculești (urmașii lui Vlad Țepeș), menționat în cronici, a avut loc la Mănăstirea Cotmeana. Fratele mai tânăr al lui Radu cel Mare, Vlad al V-lea (Vlăduț), obținuse ajutor de la turci pentru a-l detrona pe voievodul Mihnea cel Rău, și intrase cu oastea mai întâi în Oltenia. Mihnea cel Rău l-a trimis pe fiul său, Mircea al III-lea, pe care îl asociase la domnie, în recunoaștere, cu un mic detașament de călăreți. Mircea, văzând numărul destul de mare al rivalilor, s-a retras rapid pentru a-l pune în gardă pe tatăl său. Pe drum, a poposit pentru o noapte la Mănăstirea Cotmeana, dar dușmanii săi, conduși de marele postelnic Neagoe (cel care a ajuns mai târziu unul dintre cei mai importanți domni ai Țării Românești, Neagoe Basarab), i-au luat urma și l-au surprins în timpul nopții. Călugării de la mănăstire au evitat însă atât vărsarea de sânge, cât și eventualele distrugeri ale sfântului lăcaș, ajutându-l pe Mircea să fugă „desculț și descins” spre Curtea de Argeș.[5] Acest episod a servit ca sursă de inspirație lui Alexandru Odobescu pentru nuvela istorică Mihnea Vodă cel Rău (capitolul III, Cotmeana: Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă...).[6]


Arhitectură

Mănăstirea Cotmeana în prezent

Note

  1. Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice din Județul Argeș (2015), p. 141, accesat la 11 ianuarie 2020
  2. Istoric Mănăstirea Cotmeana, Ortodox.ro, accesat la 21 ianuarie 2020
  3. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 30.
  4. Mănăstirea Cotmeana, 14 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 17 ianuarie 2020
  5. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 71.
  6. Alexandru Odobescu, Mihnea Vodă cel Rău, cap. III: Cotmeana

Bibliografie

  • Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908

Legături externe