Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Comana

123 de octeți adăugați, 19 martie 2014 19:22
refacere referinţe şterse de Utilizator:Ghighi
{{Ciornă}}
{{Mănăstire |nume=Mănăstirea Comana |Imagine= [[Imagine:Comana_monastery_church_1.jpg|250 px|Mănăstirea Comana]]|jurisdicţie= Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |tip=[[călugăr]]i |înfiinţată=1461 |ctitor=Domnii Ţării Româneşti:<br>Vlad Ţepeş<br>[[Radu Șerban]]<br>[[Șerban Cantacuzino]]|stareţ=[[Arhimandrit]] Mihail Muscariu |mărime aprox= |localizare=comuna Comana, judeţul Giurgiu, aprox. 30 km sud de Bucureşti |limba liturgică=română |cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]] |schituri= Mironeşti şi „Barbu Bellu” Goștinari |hramuri= [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]] |site=www.manastireacomana.ro |}}
'''Mănăstirea Comana''' este o [[mănăstire]] de [[călugăr]]i situată în comuna Comana (județul Giurgiu), în Episcopia Giurgiului din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei. [[Ctitor]]ită de Domnul Țării Românești Vlad Țepeș, în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, a rezistat se ruinase până la sfârșitul secolului al XVI-lea, când a fost reclădită de Domnul Ţării Româneşti [[Radu Şerban]]. Mai târziu, marele boier [[Şerban Cantacuzino ]] a restaurat-o în stil brâncovenesc şi i-a adăugat noi contrucţii. Înzestrată cu moşii de voievozii români, Mănăstirea Comana era foarte bogată în secolul al XVII-lea, fiind considerată şi ca unul dintre principalele centre religioase ale ţării. Deşi a fost atacată de invadatori, incendiată şi afectată de cutremure, nu a fost niciodată părăsită, în biserică fiind săvârşită, fără întrerupere, [[Sfânta Liturghie]]. După ce a fost închinată Sfântului Mormânt din [[Ierusalim ]], şi-a pierdut averile şi a ajuns într-o stare avansată de degradare. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti a devenit biserică parohială, fiind redeschisă ca mănăstire de călugări în 1992. Mănăstirea Comana este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''GR-II-a-A-14967''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 14 martie 2014</ref>
==Istoric==
Biserica Schitului Mironeşti, care îi are ca ocrotitori pe Sfântul Ierarh Nicolae şi pe Sfânta Teodora Împărăteasa, este considerată unul dintre puţinele monumente medievale din Câmpia Română care îşi păstrează arhitectura originală. Sfântul lăcaş a fost ridicat în anul 1669 de către domniţa Ilinca Cantacuzino, fiica domnitorului Radu Şerban, împreună cu fiii săi, Constantin şi Mihai. În 2010, Parohia Mironeşti a fost transformată în schit de maici cu viaţa monahală de obşte, dependent de Mănăstirea Comana, egumena fiind monahia Teodora Marinescu.
Biserica Schitului “Barbu Bellu” din comuna Gostinari a fost construită de vistiernicul Ştefan Bellu în 1818. Cândva o construcţie impunătoare prin stilul şi masivitatea ei, biserica este astăzi o ruină. Totuşi în interior se mai pot vedea câteva din picturile de odinioară. Biserica nu a mai servit ca lăcaş de cult din anul 1857. Schitul poartă numele lui Barbu Bellu, nepot al primul ctitor, un baron de origine aromâna, care a donat şi terenul pe care s-a construit cimitirul Bellu din Bucureşti.
 
==Note==
<references/>
==Surse==
* [http://www.doxologia.ro/viata-sfant/viata-sfantului-ierarh-sava-brancovici Viaţa Sfântului Ierarh Sava Brancovici, 20 aprilie 2012, ''doxologia.ro'']
* [http://episcopiagiurgiului.ro/Index/index.php?dir=Giurgiu&page=spiritualitate Prof. Cornel Andrei:''Credinţă şi spiritualitate în Vlaşca medievală'', Şcoala ,,Constantin Spaneşteanu”, Bulbucata]
 
 
==Note==
<references/>
[[Categorie:Mănăstiri din România|Comana]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare