Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Cernica

Nicio modificare în dimensiune, 3 decembrie 2017 13:55
m
Mănăstirea Cernica în prezent: diacritice
==Mănăstirea Cernica în prezent==
Între zidurile mănăstirii de la Cernica, au trăit de-a lungul timpului nenumăraţi fraţi nenumărați frați întru credinţăcredință, de la simpli [[călugăr]]i la [[episcop]]i şi și [[mitropolit|mitropoliţimitropoliți]]. Tot aici au fost găzduiţi găzduiți episcopi şi mitropoliţi și mitropoliți din Basarabia şi și Bucovina, care fuseseră exilaţi exilați odată cu alipirea acestor teritorii la Rusia sovietică.
Muzeul şi și biblioteca mănăstirii (cu cele aproape 15000 de volume) sunt mărturii revelatoare pentru ceea ce a însemnat această mănăstire în propăşirea propășirea spirituală a neamului românesc (Nicolae Iorga a descoperit aici un număr de peste 300 manuscrise de o inestimabilă valoare culturală şi și istorică).
În pacea cimitirului mănăstirii, sub covorul de flori şi și la umbra unor monumente funerare de un tainic pitoresc, şiși-au aflat odihna de veci oameni deosebiţi deosebiți ai neamului românesc, ca: Ion Ţuculescu Țuculescu - pictorul, Teodor Văcărescu - distinsul diplomat, Gurie Gosu - mitropolitul Basarabiei, Nifon - mitropolit primat al României, Pan Halipa - luptătorul pentru unirea Basarabiei cu ţarațara, Gala Galaction - [[preot]] şi și scriitor.
O importantă instituţie instituție religioasă, care a funcţionat funcționat la mănăstirea Cernica, a fost Seminarul [[Monah]]al, care a dat oameni de seamă ai bisericii, printre ei numărându-se şi și [[Teoctist (ArăpaşuArăpașu) al României|Patriarhul Teoctist]]. Seminarul Teologic Monahal s-a redeschis în anul 1995.
Mănăstirea Cernica este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''IF-II-a-B-15300''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 10 octombrie 2012</ref>
14.991 de modificări

Meniu de navigare