Mănăstirea Căldărușani: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(completări și referințe)
Linia 22: Linia 22:
 
Mănăstirea Căldărușani este o veche [[Mănăstire|mănăstire ortodoxă]] din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de [[monah]]i. A fost [[ctitor]]ită între anii 1637-1638, de către [[Matei Basarab]], Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi [[schit]]. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea [[stareț]]ul și ceilalți opt viețuitori de acolo.<ref name="Manastirea-caldarusani">[http://www.manastirea-caldarusani.ro/istoric/manastirea-caldarusani-527 Teodor Danalache, ''Mănăstirea Căldărușani - istoric''], Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019</ref>
 
Mănăstirea Căldărușani este o veche [[Mănăstire|mănăstire ortodoxă]] din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de [[monah]]i. A fost [[ctitor]]ită între anii 1637-1638, de către [[Matei Basarab]], Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi [[schit]]. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea [[stareț]]ul și ceilalți opt viețuitori de acolo.<ref name="Manastirea-caldarusani">[http://www.manastirea-caldarusani.ro/istoric/manastirea-caldarusani-527 Teodor Danalache, ''Mănăstirea Căldărușani - istoric''], Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019</ref>
  
 +
Principala construcție a mănăstirii se datorează lui Matei vodă Basarab, fiind ceea care s-a numit ulterior „cetatea”: o incintă patrulateră adăpostind biserica principală, dotată cu ziduri puternice de incintă și cu un turn fortificat deasupra porții. O a doua  curte a mănăstirii, exterioară  „cetății”, a fost realizată ulterior, în mai multe etape, fiind mărginită de clădiri independente ([[Chilie|chilii]] și anexe) care alcătuiesc un al doilea zid exterior de incintă.<ref name=memorialul>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra  Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani'', pag. 485], accesat 12 august 2019</ref>
  
==Pisania bisericii de la Mănăstirea Căldărușani==
+
 
 +
===Pisania bisericii de la Mănăstirea Căldărușani===
 
S-a păstrat [[Pisanie|pisania]] bisericii cu [[hram]]ul ''[[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]]'', având următorul text:
 
S-a păstrat [[Pisanie|pisania]] bisericii cu [[hram]]ul ''[[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]]'', având următorul text:
:„''...Drept  aceea  și  eu  întru  Hristos  Domnul  bun  creștin  singur  țiitor  a  toată  Țara Românească și de cea parte de munte și altele domnind, auzind acestea, repezitu-m-am cu pohta și cu gândul cel dumnezeiesc care este către sfintele biserici a le zidi și a le urzi și a le înfrumuseța cu cheltuiala din avuția ce s-au dat nouă de la Dumnezeu; întocmind aceastea, vrut-am  și  aici  în  locul  acesta  care  se  chiamă  Căldărușani  a  zidi  casă  Domnului,  care  loc singur  domnia  mea  cu  gândul  l-am  găsit  întru  mărirea  și  întru  lauda  Sfântului  MareluiMucenic Dimitrie celuia ce-i cură mir, ca să ne fie domniei mele și părinților mei întru veci pomenire, iar Împăratului celui de vecie, celui neputred, celui înțelept, celui nevăzut, unul Dumnezeu, aceluia să fie cinstea și măria întru vecia de veac. Amin.<br> Și s-au început a se zidi din luna lui iulie 10 și s-au săvârșit în luna lui octombrie 20, iar din zidirea lumei leat 7147, iar de la Hristos 1638''.<ref>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra  Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani'', pag. 485], accesat 12 august 2019</ref>
+
:„''...Drept  aceea  și  eu  întru  Hristos  Domnul  bun  creștin  singur  țiitor  a  toată  Țara Românească și de cea parte de munte și altele domnind, auzind acestea, repezitu-m-am cu pohta și cu gândul cel dumnezeiesc care este către sfintele biserici a le zidi și a le urzi și a le înfrumuseța cu cheltuiala din avuția ce s-au dat nouă de la Dumnezeu; întocmind aceastea, vrut-am  și  aici  în  locul  acesta  care  se  chiamă  Căldărușani  a  zidi  casă  Domnului,  care  loc singur  domnia  mea  cu  gândul  l-am  găsit  întru  mărirea  și  întru  lauda  Sfântului  MareluiMucenic Dimitrie celuia ce-i cură mir, ca să ne fie domniei mele și părinților mei întru veci pomenire, iar Împăratului celui de vecie, celui neputred, celui înțelept, celui nevăzut, unul Dumnezeu, aceluia să fie cinstea și măria întru vecia de veac. Amin.<br> Și s-au început a se zidi din luna lui iulie 10 și s-au săvârșit în luna lui octombrie 20, iar din zidirea lumei leat 7147, iar de la Hristos 1638''.<ref name=memorialul/>
  
 
==Arhitectură==
 
==Arhitectură==

Versiunea de la data 13 august 2019 13:46

La acest articol se lucrează chiar în acest moment!

Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului.

Mănăstirea Căldărușani
Biserica Mănăstirii Căldărușani
Jurisdicție Arhiepiscopia Bucureștilor
Tip călugări
Înființată 1638
Ctitori Matei Basarab
Stareț
Mărime aprox. 100 călugări
Localizare   comuna Gruiu,
județul Ilfov
Limba liturgică română
Cântarea bizantină
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir
(26 octombrie)
Sf. Evanghelist Ioan
(8 mai)
Site web oficial www.manastirea-caldarusani.ro

Mănăstirea Căldărușani, cu hramurile Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Sf. Evanghelist Ioan, este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Gruiu, județul Ilfov, la circa 30 km nord-est de București, pe malul lacului Căldărușani. A fost ctitorită în anul 1638 de către voievodul Matei Basarab.
Mănăstirea Căldărușani, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare IF-II-a-A-15293.[1]

Istoric

Mănăstirea Căldărușani este o veche mănăstire ortodoxă din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de monahi. A fost ctitorită între anii 1637-1638, de către Matei Basarab, Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi schit. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea starețul și ceilalți opt viețuitori de acolo.[2]

Principala construcție a mănăstirii se datorează lui Matei vodă Basarab, fiind ceea care s-a numit ulterior „cetatea”: o incintă patrulateră adăpostind biserica principală, dotată cu ziduri puternice de incintă și cu un turn fortificat deasupra porții. O a doua curte a mănăstirii, exterioară „cetății”, a fost realizată ulterior, în mai multe etape, fiind mărginită de clădiri independente (chilii și anexe) care alcătuiesc un al doilea zid exterior de incintă.[3]


Pisania bisericii de la Mănăstirea Căldărușani

S-a păstrat pisania bisericii cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, având următorul text:

...Drept aceea și eu întru Hristos Domnul bun creștin singur țiitor a toată Țara Românească și de cea parte de munte și altele domnind, auzind acestea, repezitu-m-am cu pohta și cu gândul cel dumnezeiesc care este către sfintele biserici a le zidi și a le urzi și a le înfrumuseța cu cheltuiala din avuția ce s-au dat nouă de la Dumnezeu; întocmind aceastea, vrut-am și aici în locul acesta care se chiamă Căldărușani a zidi casă Domnului, care loc singur domnia mea cu gândul l-am găsit întru mărirea și întru lauda Sfântului MareluiMucenic Dimitrie celuia ce-i cură mir, ca să ne fie domniei mele și părinților mei întru veci pomenire, iar Împăratului celui de vecie, celui neputred, celui înțelept, celui nevăzut, unul Dumnezeu, aceluia să fie cinstea și măria întru vecia de veac. Amin.
Și s-au început a se zidi din luna lui iulie 10 și s-au săvârșit în luna lui octombrie 20, iar din zidirea lumei leat 7147, iar de la Hristos 1638
.[3]

Arhitectură

Pictura interioară

Mănăstirea Căldărușani în prezent

Note



Legături externe