Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
fără descrierea modificării
Mănăstirea Căldărușani este o veche [[Mănăstire|mănăstire ortodoxă]] din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de [[monah]]i. A fost [[ctitor]]ită între anii 1637-1638, de către [[Matei Basarab]], Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi [[schit]]. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea [[stareț]]ul și ceilalți opt viețuitori de acolo.<ref name="Manastirea-caldarusani">[http://www.manastirea-caldarusani.ro/istoric/manastirea-caldarusani-527 Teodor Dănălache, ''Mănăstirea Căldărușani - istoric''], Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019</ref>
Principala construcție a mănăstirii se datorează lui Matei vodă Basarab, fiind ceea ce s-a numit ulterior „cetatea”: o incintă patrulateră adăpostind biserica principală, dotată cu ziduri puternice de incintă, crenelate și întărite de contraforți și cu un turn fortificat deasupra porții. Amplasată în mijlocul Codrilor Vlăsiei și înconjurată pe trei laturi de apele Lacului Căldărușani, mănăstirea constituia o adevărată cetate pentru acele vremuri în care Imperiul Otoman interzisese construirea de fortificații civile în principatele române. O a doua curte a mănăstirii, exterioară „cetății”, a fost realizată ulterior, în mai multe etape, fiind mărginită de clădiri independente ([[Chilie|chilii]] și anexe) care alcătuiesc un al doilea zid exterior de incintă.<ref name=memorialul>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani''], pag. 485], accesat la 12 august 2019</ref> După terminarea zidirii mănăstirii, ctitorul său îi donează mai multe moșii, precum și cărți și obiecte de cult, menționând în fiecare act de donație că a construit-o „din temelie”, fapt ce atrăgea interzicerea închinării acesteia la alte mănăstiri „din Țara Grecească, la [[Muntele Athos|Sfeta Gora]] și în alte părți”.
În anul 1653, Paul de Alep, secretarul patriarhului [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Macarie al Antiohiei]], vizitând noua ctitorie voievodală, consemna plin de admirație:
Biserica principală a mănăstirii, cu [[hram]]ul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], impresionează și în prezent prin măreția și frumusețea sa. Construită în plan treflat, cu trei turle (una deasupra [[naos]]ului și două deasupra [[pronaos]]ului), ea poartă aceeași amprentă arhitectonică ca biserica [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]] și cea a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii de la Curtea de Argeș]], fiind o precursoare a bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] de la [[Mănăstirea Horezu]].<ref>Tereza Sinigalia, ''De la Matei Basarab la Constantin Brâncoveanu. Repere arhitecturale'', SCIA, Seria Artă Plastică, 1995, pp. 19-23.</ref>
Biserica are dimensiuni impresionante pentru perioada în care a fost ridicată: 25,50 m lungime și 13,80 m lățime la interior (în dreptul absidelor) – fiind singura de acest tip din lungul șir de [[ctitor]]ii ale voievodului [[Matei Basarab]]. Ca o noutate față de tipurile arhitectonice precedente, la Căldărușani apare și [[pridvor]]ul din partea de apus. Acest tip de pridvor se regăsește la multe dintre bisericile de mănăstiri ctitorite de Matei Basarab, Căldărușanii fiind prima dintre ele. Singurul ancadrament original care s-a păstrat este cel de la intrarea în pronaos, pe care au fost completate ulterior informații privind restaurarea din 1915: „''Acum restaurată în totul de către IPS Mitropolit al Ungrovlahiei D. D. Ghenadie Petrescu, fost Primat al României, 1915 mai 23''”.<ref name=memorial488>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani''], pag. 488], accesat la 17 septembrie 2019</ref>
==Note bibliografice==
<small>{{reflist|2}}</small>
==Legături externe==
* [http://www.manastirea-caldarusani.ro www.manastirea-caldarusani.ro Mănăstirea Căldărușani - site web oficial]
