Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Căldărușani

817 octeți adăugați, 21 august 2019 05:45
Istoric
Mănăstirea Căldărușani este o veche [[Mănăstire|mănăstire ortodoxă]] din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de [[monah]]i. A fost [[ctitor]]ită între anii 1637-1638, de către [[Matei Basarab]], Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi [[schit]]. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea [[stareț]]ul și ceilalți opt viețuitori de acolo.<ref name="Manastirea-caldarusani">[http://www.manastirea-caldarusani.ro/istoric/manastirea-caldarusani-527 Teodor Danalache, ''Mănăstirea Căldărușani - istoric''], Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019</ref>
Principala construcție a mănăstirii se datorează lui Matei vodă Basarab, fiind ceea ce s-a numit ulterior „cetatea”: o incintă patrulateră adăpostind biserica principală, dotată cu ziduri puternice de incintă , crenelate și întărite de contraforți și cu un turn fortificat deasupra porții. Amplasată în mijlocul Codrilor Vlăsiei și înconjurată pe trei laturi de apele Lacului Căldărușani, mănăstirea constituia o adevărată cetate pentru acele vremuri în care Imperiul Otoman interzisese construirea de fortificații civile în principatele române. O a doua curte a mănăstirii, exterioară „cetății”, a fost realizată ulterior, în mai multe etape, fiind mărginită de clădiri independente ([[Chilie|chilii]] și anexe) care alcătuiesc un al doilea zid exterior de incintă.<ref name=memorialul>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani'', pag. 485], accesat la 12 august 2019</ref> După terminarea zidirii mănăstirii, ctitorul său îi donează mai multe moșii, precum și cărți și obiecte de cult, menționând în fiecare act de donație că a construit-o „din temelie”, fapt ce atrăgea interzicerea închinării acesteia la alte mănăstiri „din Țara Grecească, la [[Muntele Athos|Sfeta Gora]] și în alte părți”. În anul 1653, Paul de Alep, secretarul patriarhului [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Macarie al Antiohiei]], vizitând noua ctitorie voievodală, consemna plin de admirație::„''Este înconjurată de o apă fără sfârșit și fără fund, are hramul Sfântul Dimitrie, se numește Căldărușani. Este vestită în această țară, fiind una din mănăstirile cele mai mari; este clădită tot de răposatul Matei voievod. Clădirea este întinsă și cu totul nouă din temelie, cu o biserică de o nespusă frumusețe, cu chilii și încăperi de o măreție domnească''”.<ref>[https://arhiepiscopiabucurestilor.ro/exarhat/manastiri/manastirea-caldarusani Arhiepiscopia Bucureștilor: ''Mănăstirea Căldărușani''], accesat la 21 august 2019</ref>
===Pisania bisericii de la Mănăstirea Căldărușani===
S-a păstrat [[Pisanie|pisania]] bisericii cu [[hram]]ul ''[[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]]'', având următorul text:
:„''...Drept aceea și eu întru Hristos Domnul bun creștin singur țiitor a toată Țara Românească și de cea parte de munte și altele domnind, auzind acestea, repezitu-m-am cu pohta și cu gândul cel dumnezeiesc care este către sfintele biserici a le zidi și a le urzi și a le înfrumuseța cu cheltuiala din avuția ce s-au dat nouă de la Dumnezeu; întocmind aceastea, vrut-am și aici în locul acesta care se chiamă Căldărușani a zidi casă Domnului, care loc singur domnia mea cu gândul l-am găsit întru mărirea și întru lauda Sfântului MareluiMucenic Marelui Mucenic Dimitrie celuia ce-i cură mir, ca să ne fie domniei mele și părinților mei întru veci pomenire, iar Împăratului celui de vecie, celui neputred, celui înțelept, celui nevăzut, unul Dumnezeu, aceluia să fie cinstea și măria întru vecia de veac. Amin.<br> Și s-au început a se zidi din luna lui iulie 10 și s-au săvârșit în luna lui octombrie 20, iar din zidirea lumei leat 7147, iar de la Hristos 1638''.<ref name=memorialul/>
==Arhitectură==
14.991 de modificări

Meniu de navigare