Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
retragere etichetă
{{Mănăstire
|nume=Mănăstirea Căldărușani
Mănăstirea Căldărușani este o veche [[Mănăstire|mănăstire ortodoxă]] din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de [[monah]]i. A fost [[ctitor]]ită între anii 1637-1638, de către [[Matei Basarab]], Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi [[schit]]. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea [[stareț]]ul și ceilalți opt viețuitori de acolo.<ref name="Manastirea-caldarusani">[http://www.manastirea-caldarusani.ro/istoric/manastirea-caldarusani-527 Teodor Dănălache, ''Mănăstirea Căldărușani - istoric''], Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019</ref>
Principala construcție a mănăstirii se datorează lui Matei vodă Basarab, fiind ceea ce s-a numit ulterior „cetatea”: o incintă patrulateră adăpostind biserica principală, dotată cu ziduri puternice de incintă, crenelate și întărite de contraforți și cu un turn fortificat deasupra porții. Amplasată în mijlocul Codrilor Vlăsiei și înconjurată pe trei laturi de apele Lacului Căldărușani, mănăstirea constituia o adevărată cetate pentru acele vremuri în care Imperiul Otoman interzisese construirea de fortificații civile în principatele române. O a doua curte a mănăstirii, exterioară „cetății”, a fost realizată ulterior, în mai multe etape, fiind mărginită de clădiri independente ([[Chilie|chilii]] și anexe) care alcătuiesc un al doilea zid exterior de incintă.<ref name=memorialul>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani''], pag. 485], accesat la 12 august 2019</ref> După terminarea zidirii mănăstirii, ctitorul său îi donează mai multe moșii, precum și cărți și obiecte de cult, menționând în fiecare act de donație că a construit-o „din temelie”, fapt ce atrăgea interzicerea închinării acesteia la alte mănăstiri „din Țara Grecească, la [[Muntele Athos|Sfeta Gora]] și în alte părți”.
În anul 1653, Paul de Alep, secretarul patriarhului [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Macarie al Antiohiei]], vizitând noua ctitorie voievodală, consemna plin de admirație:
Biserica principală a mănăstirii, cu [[hram]]ul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], impresionează și în prezent prin măreția și frumusețea sa. Construită în plan treflat, cu trei turle (una deasupra [[naos]]ului și două deasupra [[pronaos]]ului), ea poartă aceeași amprentă arhitectonică ca biserica [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]] și cea a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii de la Curtea de Argeș]], fiind o precursoare a bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] de la [[Mănăstirea Horezu]].<ref>Tereza Sinigalia, ''De la Matei Basarab la Constantin Brâncoveanu. Repere arhitecturale'', SCIA, Seria Artă Plastică, 1995, pp. 19-23.</ref>
Biserica are dimensiuni impresionante pentru perioada în care a fost ridicată: 25,50 m lungime și 13,80 m lățime la interior (în dreptul absidelor) – fiind singura de acest tip din lungul șir de [[ctitor]]ii ale voievodului [[Matei Basarab]]. Ca o noutate față de tipurile arhitectonice precedente, la Căldărușani apare și [[pridvor]]ul din partea de apus. Acest tip de pridvor se regăsește la multe dintre bisericile de mănăstiri ctitorite de Matei Basarab, Căldărușanii fiind prima dintre ele. Singurul ancadrament original care s-a păstrat este cel de la intrarea în pronaos, pe care au fost completate ulterior informații privind restaurarea din 1915: „''Acum restaurată în totul de către IPS Mitropolit al Ungrovlahiei D. D. Ghenadie Petrescu, fost Primat al României, 1915 mai 23''”.<ref name=memorial488>[http://www.monumentul.ro/pdfs/memorialul_manastirii_caldarusani.pdf Ruxandra Nemțeanu, ''Memorialul Mănăstirii Căldărușani''], pag. 488, accesat la 17 septembrie 2019</ref>
În interiorul bisericii se află [[icoana]] [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], [[Făcător de minuni|Făcătoarea de Minuni]], considerată de [[Iconografie|iconografi]] ca fiind de o mare expresivitate artistică. Tot aici se păstrează și [[moaște]]le [[Grigorie Dascălul|Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul]], Mitropolitul Ungro-Vlahiei, așezate la loc de cinste într-o raclă de argint aurit cu medalioane ce reprezintî scene din viața sfântului. În pridvorul bisericii, în partea dreaptă se află mormântul Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, iar în partea stângă, mormântul lui [[Ghenadie Petrescu]], Mitropolit Primat al României, exilat la Căldărușani, iar mai apoi [[stareț]] pe viață al mănăstirii.<ref name = "arhiepiscopia"/>
===Pictura interioară===
Între anii 1854-1855, marele pictor român [[Nicolae Grigorescu]] a poposit și a ucenicit la Mănăstirea Căldărușani, renumită pe atunci pentru [[Iconografie|activitatea iconografică]] a unor monahi de acolo. El a realizat la Căldărușani o serie de icoane, șapte dintre acestea fiind păstrate și în prezent în colecția muzeală a mănăstirii: „Sfinții Gheorghe și Dimitrie” (1854), „Sfânta Treime și Încoronarea Fecioarei” (1855), „Iisus Hristos, Dreptul Judecător”, „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, „Izvorul Tămăduirii”, „Iisus și Femeia samarineancă”, precum și Sfinții Stelian, Ștefan și Pantelimon (deși nu sunt semnate, ultimele trei icoane îi sunt atribuite fără nicio îndoială).<ref name="Manastirea-caldarusani"/>
Pictura actuală este în cea mai mare parte executată de pictorul Dimitrie Belizarie, în stil pseudo-bizantin, realizată cu ocazia restaurării din 1915. El a păstrat tabloul votiv al ctitorilor, din pronaos, pictat în 1817, care îi reprezenta pe [[Matei Basarab]] și pe Doamna Elina, adăugând familia regală (regele Carol I și regina Elisabeta), și pe mitropolitul [[Ghenadie Petrescu]]. Ulterior, pictura interioară datorată lui Dimitrie Belizarie a fost restaurată de pictorul Ion Musceleanu, în 1960.<ref name=memorial488/>
==Mănăstirea Căldărușani în prezent==
Obștea monahală de la Mănăstirea Căldărușani continuă și în prezent să se îngrijească de acest sfânt lăcaș care trece printr-o etapă de recuperare a vechilor proprietăți și de reașezare a vieții monahale pe făgașul tradiției autentice. Cu sprijinul [[Biserica Ortodoxă Română|Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române]], a fost refăcută stăreția, adăugându-i-se un etaj, s-a reparat și pictat [[Trapeză|trapeza]] mănăstirii cu un program iconografic ce redă sfinții români, au fost reamenajate muzeele mănăstirii (pinacoteca fiind consolidată și restaurată) și s-au construit noi clădiri în gospodăria anexă.<ref name = "arhiepiscopia"/>
O mărturie despre viața religioasă și artistică de la Mănăstirea Căldărușani sunt cele trei mari muzee ale mănăstirii ce se constituie în cel mai bogat ansamblu muzeal mănăstiresc din [[Arhiepiscopia Bucureștilor]], muzee vizitate anual de mulți credincioși și turiști români, dar și străini: Colecția de cărți, veșminte și icoane din fosta trapeză, Tezaurul organizat în sala tronului și Pinacoteca din casa mitropolitului Ghenadie Petrescu, mare iubitor și colecționar de artă. Aici pot fi văzute și admirate [[epitaf]]uri cu portrete miniaturale, minuțios și sensibil cusute cu fir de aur, argint și mătase colorată cu contururi marcate de perle, tetraevangheliare cu ferecături din argint aurit și ornate cu medalioane policrome din email, cruci în filigran de argint cu montură de pietre, Sfinte Vase cizelate artistic în argint, [[chivot]]uri și cutii relicvare, paftale din sidef sau argint cu reprezentări florale sau zoomorfe, veșminte liturgice, iconostase și icoane portabile, manuscrise și cărți tipărite, tablouri cu tematică religioasă sau istorică etc., toate constituind un tezaur artistic de mare valoare.<ref name ==Note==<references "arhiepiscopia"/>
==Note bibliografice==
<small><references /></small>
==Legături externe==
* [http://www.manastirea-caldarusani.ro www.manastirea-caldarusani.ro Mănăstirea Căldărușani - site web oficial]
