Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Căldărușani

729 de octeți adăugați, 17 septembrie 2019 05:17
Arhitectură
==Arhitectură==
Biserica principală a mănăstirii, cu [[hram]]ul [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], impresionează și în prezent prin măreția și frumusețea sa. Construită în plan treflat, cu trei turle (una deasupra [[naos]]ului și două deasupra [[pronaos]]ului), ea poartă aceeași amprentă arhitectonică ca biserica [[Mănăstirea Dealu|Mănăstirii Dealu]] și cea a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|Mănăstirii de la Curtea de Argeș]], fiind o precursoare a bisericii [[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]] de la [[Mănăstirea Horezu]].<ref>Tereza Sinigalia, ''De la Matei Basarab la Constantin Brâncoveanu. Repere arhitecturale'', SCIA, Seria Artă Plastică, 1995, pp. 19-23.</ref>
 
Biserica are un plan treflat, cu abside laterale și trei turle,
===Pictura interioară===
Între anii 1854-1855, marele pictor român [[Nicolae Grigorescu]] a poposit și a ucenicit la Mănăstirea Căldărușani, renumită pe atunci pentru [[Iconografie|activitatea iconografică]] a unor monahi de acolo. El a realizat la Căldărușani o serie de icoane, șapte dintre acestea fiind păstrate și în prezent în colecția muzeală a mănăstirii: „Sfinții Gheorghe și Dimitrie” (1854), „Sfânta Treime și Încoronarea Fecioarei” (1855), „Iisus Hristos, Dreptul Judecător”, „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, „Izvorul Tămăduirii”, „Iisus și Femeia samarineancă”, precum și Sfinții Stelian, Ștefan și Pantelimon (deși nu sunt semnate, ultimele trei icoane îi sunt atribuite fără nicio îndoială).<ref name="Manastirea-caldarusani"/>
==Mănăstirea Căldărușani în prezent==
14.991 de modificări

Meniu de navigare